La pizes dla Dolomites se à furmà n gran pert ntan l Tëmp dl Triassich che fova dan za. 250 nchin a za. 200 milions de ani.Tl Perm aut (tëmp che vën dan l Triassich) y tl Triassich tacova i cuntinënc adum y i furmova un n gran supercuntinënt che se tlamova Pangea (dal grech, cun l senificat “duta la tieres”). Danterite fovel la Tetis, n ozeann tropichel che se slargiova ora sun l Ecuator y spartiva l Pangea te doi gran pertes, la Laurasia a nord y l Gondwana a sud. L Pangea fova ncertlà ite da n auter ozeann tlamà Panthalassa (dal grech, cun l senificat de “duc i meres”). L raion che ncueicundì vën tlamà Dolomites, fova tl Triassich scialdi plu a sud, tla Tetis ma daujin ala costa dl Pangea, prësciapuech sun l Ecuator. Duc i crëps dl Chemun de Sëlva se à furmà te chësc mer tropichel antich. Tl raion dla Dolomites arsiva l fonz dl mer tresora. Chësc fenomenn vën tlamà subsidënza y l ie la tle per capì ciuldì che te n mer sot suvënz mé puecia desëines de metri pudovel se lascé sëura vëtes de sedimënt spësses n valgun chilometri che ie ...

L Mesolitich ie l Tëmp dla Preistoria danter l Paleolitich y l Neolitich. L scumenciamënt dl Mesolitich tla Dolomites ie ntëur l 9.700 dan G.C. y la fin ie data da n pruzes culturel tlamà neolitizazion (neolitizzazione) ulache la persona à scumencià a ne se spusté nia plu da n luech al auter, vivan de agricultura y de pastura. Chësc mudamënt ie unì a se l dé dlonch ti medemi tëmps y te Sudtirol iel ntëur l 5.500 dan G.C.L Mesolitich reprejentea la prima fasa de nridlamënt dla persona tla Dolomites do la gran dlaciazion würmiana che ova si svilup plu grant dan 20.000 ani. Te chësc tëmp à la spersa de dlacia auta plu de 1.000 metri che curiva la Elpes, y de cunseguënza nce la Dolomites, scumencià a dleghé y a se tré zeruch, per  arjonjer, dan 11.000 ani, l raion che ie mo al didancuei curì da dlacia. La valedes dla Dolomites che ne n’ova deguna vegetazion, fova njiniedes per unì colonisedes da plantes y tieres. La persona ti jiva do ai cërves, ai rehli y ai stambëc che se spustova bel plan de viers dla montes pervia dl sciaudamënt tlimatich do la dlaciazion. Dan l Neolitich, donca dan ...

Bele tl’Età dl Bront y dl Fier (850-15 dan G.C.) fova l raion dl’Elpes zentreles abità da plu populi y canche i romans ova arjont la Elpes fova chisc populi unii denuminei duc adum “Rhaeti”. Ce popul che i rec fova ne n’ie nia dl dut tler. I studiëusc ne n’ie mo al didancuei nia a una danter na descendënza etrusca y chëla sustenida da de plu, de na descendënza celtica. La Raetia fova per i romans ai tëmps de Augusto (dal ann 15 dan G.C.) mé na region aministrativa y i populi che vivova tlo ne n’univa nia recunesciui sciche descendënc dla medema raza. I populi che abitova nosta tiera ova dessegur cumbatù nfin che la jiva contra la duminazion di romans, ma i ne n’ova sambën abù deguna puscibltà de vëncer contra n’armeda tan bën urganiseda sciche chëla de Roma. I rec perdova sot ala duminazion di romans bel plan si identità y la rujeneda univa romaniseda mescedan l ret cun l latin. Mo al didancuei iel restà te nosta rujeneda de plu paroles retiches, sciche crëp, roa, troi, barantl, dascia… Che nce i romans sibe passei y ebe n pert abità vel’raion de nosta val, ie desmustrà ...

Sëlva ie l sëul chemun de Gherdëina che à mo al didancuei n bel ciastel (la Fischburg) y leprò mo i sedims dl Ciastel de Val y vel’storia de n terzo sedim, l Ciastelat tl luech tlamà al didancuei “Uedli”. Sun nosc ciastiei iel unì fat studies drët soc da plu studiëusc bele da n grumon de ani incà, ma l ie for mo plu aspec y fac storicamënter nia desmustrei. L ne n’ie nia duvier de chësta publicazion sun Sëlva stlarì chisc ponc y ne n’on nce nia la lerch per repurté duta la minonghes defrëntes y perchël trajons adum mé n curt plu nrescides y minonghes. Plucheauter se stizons sun l liber dl storich Oswald Trapp - Tiroler Burgenbuch-Eisack y Anton Schwob - Oswald von Wolkenstein, ma nce sun i Calëndri de Gherdëina (dantaldut i scric de pater Fedele de Solech).L Ciastel de ValL Ciastel de Val, tacà su sciche na coa de rondules sun Steviola (prim crëp a man ciancia a pië da Val ite) ie dessegur unì fat su danter i ani 1200 a 1235 da antenac di grofs Wolkenstein, coche ciastel per jì a ciacia o povester da vel’grof muciadif che ne pudova nia sté ...

L blason, deventà blason ufiziel dl Chemun de Sëlva dl 1968 tres na delibra dla Jonta dla Region Trentin-Sudtirol, fova tl prim chël di grofs de Wolkenstein y l grof Konrad fova dl 1370 l prim a l tò ca coche si blason. L blason ie nce prejënt sciche blason de Michael von Wolkenstein-Trostburg tla basilica gotica de Barcelona tla Spania. I cater chedri che l mët adum reprejentea la nibles turondes te n ciel brum y la pizes spizes di crëps. Metù adum iel da doi blasons plu vedli, chël di grofs de Villanders/Pardell y chël di Maulrappen de Trostburg/Ciastel, che adum à furmà la familia di Wolkenstein tres la maridaia de Friedrich von Wolkenstein cun Katharina von Villanders-Trostburg. La reprejentazion plu vedla dl blason te nosc luech ie chëla mo al didancuei da udëi sëura la porta dla capela (vedl jegher) dla dlieja de Sëlva. Sun l mur sëura la porta de cie che l ie mo restà dl Ciastel de Val ne n’ie nia chësc blason, ma chël di Maulrappen da Ciastel. Ti libri sun nosc ciastiei iel plu blasons defrënc laite, un do l auter de cumëmbri dla familia che ova laurà ora l blason cun ...

Sudtirol ti fova perdrët bele unì mpermetù n sucrët dai aleac ai talians tl Tratat de London dl 1915 y da dedò tl Tratat de St. Germain dl 1919 fovel definitivamënter unì a se l dé nscila. La Talia messova nce avëi da tò ca na giustificazion. A chësta maniera ti ugova ai talians la cumpededes dla populazion dl’Austria, che ratova i ladins sciche talians davia che i ne n’ova deguna rujeneda scrita y si lingaz ne fova nia rujeneda aministrativa. Chisc resultac fova la prova dla prejënza de de plu rujenedes te Sudtirol y n ultima la legitimazion per avëi davanià l raion a sud dl Prëner. L fat che i ladins fova unii ratei talians ti ova judà ai reprejentanc dl nazionalism talian per i tò ite y cun ëi nce i sudtirolesc de rujeneda tudëscia. Tlo ova la pulitica adatà na statistica dla populazion per si fins.L ann 1922 fova l fascism jit al guviern tla Talia y Ettore Tolomei ova metù man tres si prugram de 32 ponc cun la desnaziunelisazion y la talianisazion de Sudtirol. Do na prima fasa de sotmiscion culturela univel docà la segonda fasa dla sotmiscion economica. Ai sudtirolesc ti restovel belau ...

Sun la ferata de Gherdëina iel unì scrit poejies, cianties y n grumon de articuli y dl 1992 nce n liber, dala prof.a Elfriede Perathoner de Urtijëi (si oma Hedwig ie da Cësanueva / Daunëi de Sëlva). Te chësc liber iel unì tratà drët avisa duta la storia dla ferata de Gherdëina y tl cuntest dla cronica de Sëlva iel sambën mé da lecurdé la dates y ntraunides de majer pëis. Dl 1814 ova scumencià la storia dla ferata te Europa: la prima locomotiva a tanf fova unida frabicheda dal inj. George Stephenson y fova furneda tl Nghiltiera (danter Darlington y Stockton). Tl’Austria fova la prima ferata furneda 20 ani do. La “Südbahn” da Bulsan a Verona fova unida giaurida dl 1859 y la ferata danter Dispruch y Bulsan dl 1867. Chësc mesun da se muever nuef ova sambën dat na gran sburdla al turism tla Elpes spustan tl medem tëmp l trafich dala stredes sun la scines. Dessegur fova la ferata n dann per n grum de patrons de ciavei y de ustaries, ulache n paussova per na nuet o n valgun dis, ma tl medem tëmp fovel scialdi plu jënt che se muvova y chësc à fat crëscer ...

Dessegur iel te nosc luech n grum de persones che à dat y fat scialdi per nosta cumenanza y l ie da stramp rie giudiché sun i meric dla persones zënza desmincë o fé tort a vel’un. Penson a duta la jënt che se à dat ju tl ciamp dla lies, dla pulitica cumenela, dl’economia, ma nce y dantaldut dl ciamp dl soziel lauran a chiet via y zënza mustré su si meric. Perchël iel unì cris ora na linia per chëi che vën ndichei te chësta sezion: dantaldut persones nia plu n vita y che ie unides recunesciudes nia mé a livel local per si meric o chëi che per vel’gauja ie unii recunesciui y unerei ufizialmënter dal’aministrazion cumenela. Nia tla lista dla persunaliteies ie chëi che a abù meric per ativiteies pulitiches. D’autra persones che se à fat merit ie sambën numinedes ti capituli dla lies, dl’aministrazion de chemun, dla dlieja y nsci inant.Oswald von Wolkenstein (1377 - 1445)Fi de Friedrich von Wolkenstein, descendënt di seniëures de Villanders y segondo de trëi mutons y cater mutans, nasciù dl 1377, l luech ne san nia (tla Trostburg o a Schöneck te Puster), mort dl 1445 a Maran y suplì ...

I prim miscioneres te GherdëinaL scumenciamënt dla cristianisazion de Gherdëina ie lià ala nascita dla diozeja de Trënt: do la cristianisazion dla provinzia romana Raetia à San Vigil (383-405) scumencià si atività da miscioner a Trënt. Canche pona tl 6° secul iel unì frabicà la sënta dl vëscul sun l cherzuel de Jevun, ie Jevun deventà l luech de referimënt per l raion de Gherdëina. Tl 901 canche l rë Ludwig ti à scincà l raion al vëscul de Jevun Zacharias de Meierhof Prishna, ie la sënta unida spusteda a Persenon. L ann 999 iel per l prim iede unì numinà la parola Gherdëina te n documënt scrit.Ntlëuta ti à l grof baiuvar Otto von Andechs sëurandat al vëscul Gottschalk von Freising n tòch de bosch sun l ëur a nord dla valeda che ie ncuei Gherdëina, scrijan “forestum ad Gredine”. L ann 1091 ti ie chësc raion unì sëurandat al vëscul de Persenon Altwin (1049-1097). Gherdëina ie unida evangeliseda dala pluania de Albions che fova pluania bele dal 798 y che ova cumpetënza sun duta la pert a mez ite dla valeda dl Isarch. Ntan l 12ejim secul fova Laion deventà pluania, leprò tucova nce Gherdëina. Dantaldut tl tëmp ...

I ambolc de SëlvaAldò dla nrescida fata da Otto Runggaldier dla cësa Mastlé, publicheda tl liber “Storia dl Chemun de Sëlva dal 1811 incà” (2005) iel te Sëlva stat ambolc: Josef Nocker da Frata - dl 1851     Josef Anton Perathoner da Frëina - dal 1869 al 1882 Anton Senoner de Ronch - dal 1882 al 1885 Mathias Comploi da Tieja dessot - dal 1885 al 1891 Ujep Anton Riffeser da Tieja - dal 1891 al 1894 Josef Mussner da Ruacia - dal 1894 al 1909 Ujep Anton Riffeser da Tieja - dal 1909 al 1912     Franz Perathoner de Col - dal 1912 al 1919      Ujep A. Lardschneider dl Tina - dal 1919 al 1922      Vincenzo Riffeser da Maciaconi (de Levisc) - dal 1922 al 1924     Francesco Komploi da Tieja dessot - dal 1924 al 1926 Dal 1926 inant fin al 1945 iel stat i ambolc (o podestà) numinei dal Prefet de Bulsan (cun la ncëria de “commissario prefettizio”) mudan plu iedesc y stajan for mé per curt tëmp: Cav. Gilberto Gaiani - dl 1926    Barone Raimondo de Buffa della Scarletta - dl 1927     Dott. Renzo Sartori - dl 1927     Lodovico Donati - dal 1929 al 1934     Prof. Leone (Leo) Delago - dal 1934 al 1938 Dr. Vincenzo La ...

Chi plu chi manco, duc sons jic a scola y on de biei lecorc de maestri y cumpanies, de trifes y straufonghes. Y ntant à la scola d’ert che ti à nsenià n mestier a milesc de nosc cunzitadins messù ti la zeder.La scolina “Surëdl” de SëlvaLa prima scolina te nosc luech fova unida giaurida ala fin di ani 1920 (1928 o 1929) tla Villa Augusta da pert dl ONAIRC (Opera nazionale di assistenza all’Italia Redenta nelle zone di confine) y ie resteda davierta nfin dl 1943 canche nosta valeda ie unida tëuta ite dala forzes tudësces. Vel’un plu de tëmp se lecorda mo chisc pitli, duc furnii unfat, cun gurmei fosc. Te chësta scolina univel sambën mé nsenià per talian y mé mutons dla families che se ova detlarà de ulëi sté pra la Talia giapova lerch. Plucheauter fovel tlo mé mutons di guvernadëures, ajache chëi dl luech ne n’ova nia nteres. Do la segonda viera ne n’iel stat giut deguna scolina y permò ai 3 de utober dl 1963 iel inò unì giaurì na scolina te na njonta ala cësa dl vedl chemun sun plaza de dlieja dal ambolt Rudi Kasslatter. La rujeneda adurveda nfin dl 1975 fova ...

Cun l’arpizeda de nosc crëps dan 140 ani à scumencià l turism te nosc luech. Do 30-40 ani iel unì su l jì cun i schi y permò ti ani do l 1970 à l inviern giapà n majer pëis che l instà.L turism te SëlvaLa storia dl turism te Sëlva possen cialé do cun na cërta segurëza permò da canche l ie protocoi da liejer y de chisc n iel permò dal 1938, canche l fova unì metù su ufizialmënter l’azienda de turism. Acioche Sëlva unisse recunesciuda n luech dëni de giapé ufizialmënter la rejon de se numiné luech de cura y turism, messova l luech bele avëi na cërta storia y vester recunesciù de n cër livel. Plu saurì iel perchël pië via da dates storiches segures sun vel’ustaria y vel’arpizeda sun nosta Dolomites o dala storia dl sport da d’inviern. L svilup dl turism te nosc luech ie perchël plucheauter da liejer tla pert sun l alpinism, sport da d’inviern y vedla ustaries. La prima ustaries numinedes ie Runcac, Plan, La Gërva, Juan, Oswald, La Bula (Gasthof Stern) y Maciaconi dutes bele dan l 1900.L turism à scumencià cun i prim alpinisc che d’instà jiva a se ...

Sëlva à al didancuei 76 ustaries (hotiei y pensions). Leprò iel mo n valguna desëines de bars, pizzerie y uties da mont. Per chësta publicazion iel unì cris ora mé la ustaries storiches, chëles che ie unides frabichedes dan la segonda viera mundiela. Sambën che la gran pert dl’ustaries ie unides fates su do la viera, ti ani sessanta y setanta, y les à al didancuei feter mé 40 ani de vita.La vedla ustaries ie cumpededes su aldò dl ann de costruzion.Hotel Croce d’Oro/RuncacL se trata tlo dla ustaria Runcac dl mesc Runcac dessëura. L’ustaria de Runcac fova dessegur bele davierta dan l 1600. L prim ost cunesciù ie dl 1553 Parlme Schmalzl (wirt zu Runkatsch) y pona Baldassar Peratonner (1631-1693). Tl archif dla pluania de S. Cristina iel ndicà l ann 1716 n Kassian Perathoner - Wirt zu Runcac, che ova cumprà l luech de Piciulëi per si fra Johann Baptist. Sun na vedla fotografia iel da udëi l blason di Perathoner cun la data 1673 sun cësa; chësc desmostra che te chël ann iel bonamënter unì fat de majeri lëures pra la cësa. Ost de chësta cësa fova ntëur l 1850 Tone Perathoner y Senza Insam, pona si ...

La scumenciadiva de fé mplanc portamont te Sëlva ie n gran pert unida purteda inant da fulestieres nchin ti ani do l 1970. Nce mo do la viera y ti ani 1968/70 canche l turism jiva bele drët bën ne se à nosta jënt nia nfidà a tò scumenciadives tl ciamp di mplanc portamont. Nsci ie duta la majera furnadoies (Ciampinëi, Dantercëpies, Piz Sela, Sasslong) unides fates su cun la partezipazion de maiuranza de fulestieres. Mé i pitli mplanc ie unii fac su da jënt dl luech, per la majera pert dai patrons dl grunt. La capazità de mené jënt fova nfin ti ani 1960 mé de n valguna cënt persones al’ëura pra uni lift y perchël ruvova duc i lifc de nosc luech adum mé feter a 1000 persones al’ëura. Zifres avisa cunëscen permò dal ann 1982 incà; l ann 1982 menova i lifc de Sëlva su 29.670 persones al’ëura, l ann 1990 bele 34.026 p/h, l ann 2000 43.228 p/h y l ann 2010 53.053 p/h. L numer di lifc ie ti ani jit zeruch; sce l fova l ann 1970 te Gherdëina y sun la Mont de Sëuc 86 lifc, pona n iel l ann 2010 mé ...

Arpizedes y mëinacrëpNtëur l 1850 ova scumencià la scuvierta de nosc crëps da pert de alpinisã y piunieres de duta l’Europa, ma dantaldut da pert de uemes dl’Austria-Ungaria (sota chëla monarchia fovel nce nosc raion fin do la prima viera mundiela) y da pert de piunieres nglëisc. La jënt dl post ne n’ova nia gran nteres per i crëps y ova bën de d’autri problems de sëuravivënza te n raion tan rie da lauré. Permò cun l scumenciamënt dl turism ova vel’un scumencià a jì su per i crëps pervia che l fova n bon lëur acumpanië y fulestieres che paiova drët bën. L jì su per la montes fova n capriz de chëi dal muet. Bele dl 1869 fovel unì metù su a Bulsan na sezion dl “Österreichischer Alpenverein” y ai 2 de lugio dl 1885 la sezion de Gherdëina cun si prim presidënt Fritz Gedon y pona dal 1886 al 1888 cun Franz Moroder y dal 1888 al 1894 cun Josef Moroder (duc de Urtijëi ulache l turism ova bele scumencià vel’ann dant). Dl 1887 ova chësta lia dat ora n prim cudejel di troies de Gherdëina, la lista dla tarifes per i mëinacrëp, metù su merches per ...

Cun l nascer dl alpinism iel nce stat de bujën de fé su vel’utia te n raion mpue plu daujin ai crëps. Ti paejes fovel bele ustaries drët bën njiniedes ite, ma l messëi jì plu ëura per ruvé daujin ai crëps y vester tl pericul de ruvé te d’uni sort de tëmps à riesc fat capì che l fova de bujën de dé d’albierch daujin ai crëps. La uties de Sëlva ie per la majera pert unides frabichedes bele ala fin dl 1800. Daldò iel mé plu unì leprò vel’utia sun i purtoies dai schi zënza albierch y mé daviertes ntan l tëmp de sajon.Ospize sun FreaDl 1896 iel unì giaurì l ospize sun Frea (ulache l fova suzedù bele n grum de desgrazies dantaldut d’inviern per levines y dlacedes) da pert de n cunsorz de osc de Urtijëi. Chësta utia fova unida afiteda via cun l mpëni de la tenì davierta dut l ann a na maniera de judé for chëi che ova de bujën. L prim ost dla utia fova l mëinacrëp Rudiferia y pona n cër Franzelin. Dal 1925 iel stat ost Vigil Mutschlechner (l pere de Oskar) fin dl 1930 canche l se à fat ...

Tla Talia ie l sport dai schi unì su ala fin dl ultim secul. Un che à purtà inant dassënn chësc sport fova Adolf Kind. Chësc tla Elpes a uzidënt, plu de 500 km dalonc da Gherdëina. Te chëi ani iel unì a se l dé i prim cuntac cun l sport dai schi tla valedes dla Dolomites. Scebën che l sibe unì scrit puech sun chësc argumënt, possa chësc uni desmustrà storicamënter de gra a cie che conta vel’nosc antenat. Dl 1893 ova bera Jocl Castlunger da Colfosch resià si prim vares sun i schi. Ël fova unì nciarià dal “DÖAV (Deutsch-Österreichischer Alpenverein)”- sezion de Bamberg, de frabiché na utia sun la grupa de Mëisules. Castlunger ie pona jit ti Paejes Tudësc per se cruzië de co mëter man y iló al cunesciù vel’njin che ëssa pudù ti slesiré chësta gran ncëria. Nscila fova i prim schi, che fova mo drët scëmpli, passei sun i coi nevëc ite y mo nia tuchei de nosta valedes.Vel’ann plu tert, à nce Gherdëina cunesciù l sport dai schi de gra a Vigil Pescosta, n ujin de cësa de Castlunger. Ël fova tan faszinà de chësta breies feter stravagantes che l ova fat ...

Marciadé, ziplé, turné y depënjer ie stac per ani la seva plu sterscia per l bënsté de nosta jënt y à nce purtà pro a fé cunëscer turisticamënternosta valeda.L artejanat artistich dl zipléLa jënt ulentiva de Gherdëina y bën dantaldut chëi de Sëlva, che vivova de chëi puec ciamps speres y megri, à bele messù dan plu cënc de ani crì d’autra formes de sustëni per smendrì la ciarestia y per pudëi tré inant. L marciadé de bestiam y vënder na pert de cie che purtova i ciamps y dantaldut l leniam ne bastova nia a tré su na familia y l tlechova vel’pitla desgrazia te stala per messëi vënder l luech y jì ora dla val. Dl 1600 univel davanià velch leprò a vënder zandli che l’ëiles fajova y che i ëi jiva a vënder ora dla valeda. De gra a si lezitënza y artenienza iesen stac boni tres l artejanat de junté de d’autra funtanes de davani. Bele tl 17ejim secul possen ti jì do ala atività dl ziplé de opres sacres, statues, auteresc y nsci inant (Trebinger y Vinatzer) y chiena o roba da fé damat per mutons. L prim scultëur documentà semea vester Christian de Trëbe ...

BUTËIGHESLa prima butëighes dala bisaneles te Sëlva ie unides giaurides do l 1850 vi. Plan, Caspier, Rustlea, La Gërva, Runcac y Maciaconi. La butëighes fova tan che dutes pra ustaries. Mo dan che l vënie giaurì butëighes fovel vel’cramer che purtova y vendova nce se nuzan dl local de vel’ustaria. La plu vedla data che rejona de na butëiga semea vester l 1762 “Paul Mussner Cramer in Khaspier haus” y dl 1858 “Christina Mussner Krämer, Caspier”. N pudëssa miné che la cësa dl pech Costa fova la plu vedla sënta de n marcadënt o buteghier. Cumprà ite de majera cuantiteies de roba univel plucheauter sun i marcëi, a chëi che da vedlamënter univel jit regularmënter a Tluses, a Urtijëi y ai doi marcëi tradiziunei de Sëlva: l marcià da La Poza (che univa tenì ai 17 de mei nfin do la segonda viera dlongia la stazion dla ferata ja La Poza, da dedò tal Ghetun y al didancuei sun plaza dla Stazion) y l marcià da Mulin (nchin ti ani 1980 te Plan da La Bula ulache al didancuei ie la Cassa dl Sparani).La butëiga dl Sartëur che vendova feramënta y roba da maië ie unida giaurida da Ujep Antone Senoner ...

Posta Dl 1859 univa giaurì a Urtijëi l prim ufize dla posta y iló messova l un o l auter de Sëlva che giapova vel’lëtra cialé de jì a se tò si nutizies o a mandé via vel’lëtra. Dal 1857 (DÖAV 1888) n ann do che l ie unì giaurì la streda univa la posta uni di da Pruca a Urtijëi (“Tägliche Fahrpost”) y da iló tres n pustin (“Botenpost”) te S. Cristina y te Sëlva. N valgun ani do ova Carl Pitscheider da La Gërva (nasciù dl 1830) scumencià a jì uni di a Urtijëi cun si ciavei a tò la posta y nsci fova La Gërva l pont de referimënt per chëi che aspitova vel’lëtra. Bele dan che l fova unì fat la streda da Pruca ite, semeiel che bera Corl jiva a pe cun na fiertla a tò la posta a Pruca. Do ël ova si fi (nce Corl de inuem), nasciù dl 1877, tëut su l lëur de jì a tò y dé ora la posta. Dl 1897 d’instà univa l “Stellwagen” doi iedesc al di da Uritjëi nchin te Plan y nce la posta jiva doi iedesc da La Gërva nchin a Urtijëi. L prim ufize dla posta (K.u.K. ...

L ann da paur nfin dan l 1960 Nosc antenac, ma nce nosc cunzitadins plu de tëmp à vivù plucheauter lauran da paur y à fat pea nce ani drët dala stënta.Tlo vëniel mpue cuntà de coche l cialova ora n ann sun n luech da paur.L lauré i ciamps tulova n gran lëur. Uni doi ani messoven “tré tiera”. Cun carëc a cerela univa la tiera che sbrisciova ju, trata inò suinsom l ciamp. Chësc lëur drët sfadiëus univa fat d’ansciuda do che i ciamps fova tarënc. Dedò pudoven pué i ciamps. I paures plu dal muet puova cun n ciaval y chëi che n ova degun, fajova chësc lëur cun i bues. Do che n ova puà, jiva l paur a sené (siela, orde o avëina) cun n gran cëst y pona univa la sumënza curida ju cun tiera trajan tres i ciamps l ërpesc. Ajache l fova l pericul che pervia dl stlet tëmp, dla dlacia, dla nëif y tampesta vel’sort de blava ne cherscësse nia, univel senà plu sortes de blava a na maniera che almanco una cherscësse, ma nce reves, patac, arbeies y pavé. La gran pert dla blava univa seneda d’ansciuda ora dla siela che n ...

L COR DE SËLVALa storia dl Cor de Sëlva possa unì metuda inò adum aldò de n valguna nutizies y articuli publichei sun de vedla edizions dl Calënder de Gherdëina. La prima anutazion ie bën chëla de pater Fedele Demetz de Solech, scrita su dl 1897 y publicheda tl Calënder de Gherdëina dl 1966 che repurton te si test uriginel (nce tla grafia).Zacan, dan ch’i fajëss la dlieja nueva de Sëlva (1871), fova i vedli ciantarins che ciantova la mëssa zënza notes, a mënt, y cianzons tudësces sot ala mëssa. I sandis fove-l plu bel, jache n chëi dis sunov-i la mëssa cui strumënc (nce sce la mujiga ie permò unida metuda su dl 1925). Bera Iacun Walpoth dl Sartëur fova Kapellmeister y Chordirigent che sunova l prim tlarinet, si fra bera Franzl segondo tlarinet, Moz da Ciajea la tumbrëta y Engl da Rainel ënghe, Bastl dl Pis sunova l bonbordon, Janmatié dl Juan la posauna, bera Ujep Antone de Caspier y Tone da Crëstan sunova dui doi l corn, Luis de Plan y plu tert l studënt de Sotanives l flaut.Chësta sort de mujiga y de cianté a durà te Sélva fin al 1873, y do fata la dlieja ...

L Hockey Club Sëlva“L juech dl hockey sun dlacia te Gherdëina fova bele da n grum de ani. Nëus de Sëlva jan a Urtijëi a udëi uni partida y ti an dassënn la gola a chësc juech“ dij Ossi Insam dl Galina “y nsci ans dl 1963 purvà a fé dlacia ja La Poza te pra dl Galina. L grunt ne fova nia da plan, ma plutosc na buja y nëus se an mpensà che a fé la buja plëina de ega (ntëur n mez meter) dlacëssela. Ma l di do ans udù che duta l’ega fova trata ite y l fova mé na pitla grosta de dlacia. A mescedé ega cun nëif ans pona abinà adum mpue de dlacia da golbri, tant che l bastova a sbriscé cun i jadins y suvënz nce mé cun i ciauzei. La plaza de 20 per 13 metri cun n parëi de nëif ntëur via ie pona unida fata per trëi o cater ani y nsci ans la prima scuadra de Sëlva (da La Poza): Pepi y Wolfi Mussner de Nazio, Ludwig y Hermann Runggaldier da Valantin, Ewald Senoner dl Ploc, Giulio Mussner de Predes, Hubert Planker da Larjac, Ossi, Toni y Adolf ...

DESTUDAFUECH DE SËLVAL ann 1893, ai 12 de merz, sciche da protocol, se al abinà cin uemes y plu avisa: Vinzenz Riffeser de Pigon, Franz Mussner dl Ploc, Franz Perathoner de Col, Josef Riffeser de Pigon y Bernhard Perathoner da Lech, deberieda cun doi uemes de chemun: Josef Anton Riffeser da Tieja - ambolt y Josef Anton Perathoner da Frëina - assessëur de chemun, per mëter adum na grupa de destudafuech te Sëlva. Bele l prim ann, dl 1893, fovi de 31 uemes. L prim cumandant fova bera Vinzenz Riffeser. L prim magasin à giapà lerch te na pitla cësa pra Crist da Nives (zareda ju l 1927 per fé plu lerch al hotel Oswald) y iló à i destudafuech nce pudù mëter ite la prima pumpa che univa manejeda da ot uemes. L 1927 ie pona l magasin unì spustà sun Rustlea te na baraca fata su dal patron dl Oswald. NtIëuta ne fovel deguna sirena per dé alarm n cajo de meldefuech, gran eghes, smueies o d’autra desgrazies, ma l univa sunà la ciampana a martel y l corn. L prim a suné l corn fova Stefan Tomasini dl Rojun. L ann 1907, iel unì cumprà na scela sun rodes ...

La Lia di Paures de Sëlva (Bauernbund)Bele dan passa cënt ani, dl 1904, fovel unì metù su l “Tiroler Bauernverband” che tulova ite dut l Tirol storich. N lecurdanza iel unì urganisà l ann 2004 doi de gran defiledes, una a Sterzing y l’autra a Dispruch. L fin de chësta urganisazion fova de crië n liam plu sterch danter i paures y dé na usc tlera per ressolver i problems sozio-economics y politics de chëi tëmps y nce l mantenimënt dla tradizions di antenac. La ntraunides dla doi gran vieres mundieles à spartì chësta urganisazion. Do la prima viera, canche l Tirol ie unì spartì, fova Sudtirol ruvà pra la Talia cun la cunseguënza che sota l fascism fovel unì pruibì duta la lies storiches y nsci nce l “Bauernbund”. Permò do la segonda viera, ntëur i ani 1950, fova chësta lia inò renvenida. Tlo possen dì che l scumëncia l’atività dla lia di paures de Sëlva, ajache da moinla fovel na strutura dl “Südtiroler Bauernbund” a livel de luech, raion y de provinzia. L prim sëurastant dla lia di paures de Sëlva fova Batista Vinatzer, vulgo “Tita dla Krone” che ova cialà che i paures giape inò duta la ...

Stravaganzes dl tëmp te Sëlva y tla ujinanza dla valeda Na nrescida sun l tëmp fata y scrita te l test uriginel de dr. Josef Mussner de Martin, che da plu de 30 ani scrij su l tëmp y mesura la nëif.   10.000-15.000 dan G.C.N toch de mont sot a Ciandepinei sbriscia ju tla smueia dl Vajon y stluj la valeda ja Dorives. L lech da La Poza se forma y tl passé di ani se fejel ora na streda, taia ora la valeda y l’ega va ite tl ruf Derjon.15 dan G.C.L cumandant di Romans Druso tol ite la Rezia, passan tres nosta valedes. Ani de dassënn puecia nëif, scrijel ël passan ntan l inviern te nosta valedes ntëur via y sun i jëufs y i valons ncantëur.Ntëur l 340 do G.C.Agajons tla valedes dla Rezia (nce Gherdëina), che porta i ruves sëurora y a crì stredes nueves.Danter l 300 y l 1200, belau mile ani fans sot ala giurisdizion eclesiastica de Aquilee (Görz/Gorizia). I documënc ie dassënn puec y scialdi ie jic perdui cun la desdruzion dla zità romana. Atila fova ruvà dai Balcans ca y ova tëut ite Aquilee tl 476 d G.C., desdrujan dassënn l plu bel (l dom ...

La ciaciaNce te Sëlva sciche te dut l Tirol à da vedlamënter i paures for pudù se nuzé di tieres di bòsc per si bujëns. Permò Herzog Friedrich IV (tlamà “Friedrich mit der leeren Tasche”) ova metù cërta limitazions ala ciaces, fajan na lista di tieres che fova resservei ai renianc: cërf, rehl, lores, ciamorc, liever, fasan y gialina rossa (Rebhuhn). Dl 1786 dà l coser Josef II ora n regulamënt per limité mpue la gran ueia de ciacia di nëubli. Dl 1849 ti à pona l coser Franz Josef pruibì la ciacia ai patrons de grunc y à mé lascià pro la ciacia a chëi che ova almanco 200 Joch (128 ha) de spersa. La ciaces sun grunt cumunel fova bele unides reguledes dala cosera Maria Theresia dl 1743 dajan a fit ai chemuns la ciaces che nfin ntlëuta fova di grofs. I chemuns dajova inant l dërt ai iagri ti ratan n fit. Nsci iel stat nfin dl 1964 ajache nce tl tëmp dl fascism iel unì tenì la regula dl “raion de ciacia”. L prefet de Bulsan ova dat l ann 1931 na cunzescion dla ciacia per 15 ani tl “raion” de Sëlva. Tëmp de viera ie sambën la ...

I leresc romp ite te cësa de Rustlea L fova dl 1836. La cësa de Rustlea fova nlëuta frabicheda sciche la ie mo al didancuei: l’ova doi partimënc, ma dedite ne fovel deguna scela da jì su aut. Basite stajova bera Gianeto Delago cun si fëna Mariana y n mut Levisc; i ova doi fanceles, una Maria Messner y l’autra na badiota che se scrijova Rudiferia. Chëst’ultima ie mo stata giut te Gherdëina dopro. Sëuraite stajova n calighé, Iacun Rubatscher, n ti dijova Iacun Toch, cun si fëna y mo doi ëiles a fuech. Bera Gianeto ova butëiga. De sëires, canche I ova servì la jënt che univa a cumpré ite, s´arovi la porta abenëura y ne giauriva plu auter che a de tei che i cunesciova bën. L fova ai trënta de setëmber. Nfin la set da sëira ovi vendù roba; canche l ultim, che fova unì te butëiga, bera Casper Ploner se n fova jit, ovi åarà la porta. Tone Tolpeit, che fova ënghe stat sun Rustlea a cumpré zeche, ova udù, canche l se n fova jit a cësa, n furesto cun n stlop sul col unian sëura Rustlea ju de viers de Rustlea. Ma l ne se ova pensà ...

9000-5000 dan G.C. Dl 1977 vëniel scuviert sun Plan de Frea (Sas dl Moro) sënies de nridlamënc che va zeruch prësciapuech a 9000 nfin 5000 ani dan Gejù Crist 800-500 dan G.C. Troi Paian che passa ju per Juac te Val y su per Frea per jì de viers de Fedom 800-15 dan G.C. L’Elpes ie abitedes dai “Rhaeti” 15 dan G.C. I romans tol ite l’Elpes 383-405 do G.C.  Cristianisazion de Gherdëina dal vescovat de Trënt ora 486 do G.C. Fin dl mper roman 500-600 do G.C.  Jevun ie l vescovat nuef che à cumpetënza sun Gherdëina 798 do G.C.  La pluania de Albeins à cumpetënza sun duta la Val dl Isarch tamez y perchël nce sun Gherdëina 901 do G.C.  L vëscul sposta si sënta a Persenon 999 do G.C.  La parola Gherdëina “Forestum ad Gredine” vën numineda per l prim iede sun n documënt 1100  La diozeja de Freising à l dërt de se nuzé dla montes de Gralba, Ciavazes, Frea, Dantercëpies y di prei da Nives 1166  Nosc luech vën numinà “zu Zilfe” 1140-60  A mesa l 12ejim secul vën Gherdëina metuda pra la pluania nueva de Laion 1200-1235  L vën fat su l Ciastel de Val 1237  L vën numinà per l prim iede ”Wolckhenstain“ adum cun Arnoldus von Wolkenstein 1293  L Ciastel de Val y duta la sunieria vën vendui a Randold von Villanders Ntëur l ...