Dessegur iel te nosc luech n grum de persones che à dat y fat scialdi per nosta cumenanza y l ie da stramp rie giudiché sun i meric dla persones zënza desmincë o fé tort a vel’un. Penson a duta la jënt che se à dat ju tl ciamp dla lies, dla pulitica cumenela, dl’economia, ma nce y dantaldut dl ciamp dl soziel lauran a chiet via y zënza mustré su si meric. Perchël iel unì cris ora na linia per chëi che vën ndichei te chësta sezion: dantaldut persones nia plu n vita y che ie unides recunesciudes nia mé a livel local per si meric o chëi che per vel’gauja ie unii recunesciui y unerei ufizialmënter dal’aministrazion cumenela. Nia tla lista dla persunaliteies ie chëi che a abù meric per ativiteies pulitiches. D’autra persones che se à fat merit ie sambën numinedes ti capituli dla lies, dl’aministrazion de chemun, dla dlieja y nsci inant.

Oswald von Wolkenstein (1377 - 1445)
Fi de Friedrich von Wolkenstein, descendënt di seniëures de Villanders y segondo de trëi mutons y cater mutans, nasciù dl 1377, l luech ne san nia (tla Trostburg o a Schöneck te Puster), mort dl 1445 a Maran y suplì a Neustift. Oswald ova bele da pitl perdù n uedl te na festa da  carnescià. Ël ie stat una dla persones plu nteressantes y cuntestedes danter i nëubli tl 14ejim y 15ejim secul. Ciantastories, aventurier, ambasciadëur, ciavalier y gran amant dl bon viver, ma nce dla bela ëiles al abù na vita da stramp muvimenteda  plëina de auc y basc, cunescian la gloria, ma nce la perjon y la cundana. Chësc ne n’ie nia l post per scrì si storia, ma ulon me lecurdé n valgun avenimënc: bele cun 10 ani ulovel jì a udëi l mond, de chël che l univa tan cuntà y ciantà y l fova pià via zënza grosc, patian la fam y l frëit. Ajache l fova stat bonamënter tla Tiera Santa, fovel deventà dl 1411 Ciavalier dl Sacro Sepolcro y ova nce vijità la Ruscia, la Scandinavia, l Nghiltiera, la Scozia y sambën la Turchia, la Siria y la Palestina. Per se tré l viver dalonc da cësa ciantovel y sunovel l’arpa, la vidula, l tamburdl y d’autri strumënc, ma rujenova nce de plu rujenedes (ël dijova 10): nsci tudësch, talian, nglëisc, franzëus, rus ma nce rujenedes arabiches, spanuel y catalan. Fat ovel mpue dl dut y fova nce stat ambasciadëur dl rë Sigismund dla Spania, tëut pert al Cunzil a Konstanz (tëmp dl scisma de Aragon) y sunà dan la regina Margareta d’Aragonia y dan la chëurt dl rë Carlo VI. Si pascion fova dantaldut l cianté, l suné y l scrì poejies y stories che ie pra la plu priejedes di “Minnesänger” dla leteratura tudëscia. De d’ël iel unì scrit plu libri y n grum de studies che cunsion de liejer ai nteressei.

Seniëur Batista Ploner da Sotanives (1848 - 1925)
Nasciù dl 1848 te Sëlva y mort dl 1925 a Urtijëi iel stat una dla persones che se à fat gran unëur tl ciamp dla ciantia ladina, ma nce dla poejia y dla taialonges. Si gran pascion fova la mujiga, ma coche la fova ntlëuta fova jì preve la sëula puscibltà de studië. Nsci iel deventà preve y ie stat caplan te n grum de luesc tl Trentin (l seminar y nce la diozeja fova pu a Trënt) y permò canche l ie jit n pension iel ruvà a Urtijëi a fé l furmescere (Frühmesser). Sies ie de plu cianties mo ciantedes da nosc cores al didancuei. Nsci la ciantia “Åën ciantarins ulons’a jì a spaz….”, “La ferata” y “L cucuch”.

Mons. prelat dr. Anton Perathoner da Fussel (1864 - 1930)
L preve de Sëlva che à fat na gran cariera tla Dlieja Catolica y ie deventà giudesc pro la “Sacra Rota” a Roma.
Nasciù ai 23 de utober dl 1864 ta La Bula ulache si genitores stajova a fuech, mut de Ujep Antone da Fussel y de Teresa Comploj da Sotanives. Mons. Anton fova l terzo mut y n jumblin de Ujep. Si nëine (nce Ujep) da Mestegros ova cumprà sibe l luech da Fussel che chël da Frëina y chël da Fussel dessot (tlamà Tubia) ai trëi fredesc. Si familia fova jita pona a sté via Fussel dl 1869 y bele canche l ova 7 ani fovel mort si oma. N ann do se ova si pere inò maridà cun Felizita Vinatzer che ova mo giapà trëi mutons. Sn. Anton scrij te n articul tl Calënder de Gherdëina dl 1961 che ntlëuta fovel mé scola per Gherdëina, mé liejer messoven per tudësch nce sce n ne ntendova nianca na parola de cie che n lijova. A mparé tudësch univa i mutons di paures mpue dal muet metui a scola a Ciastel o a Laion o scenó a vardé te un de chisc doi posã o sun Mont de Sëuc.
Cun 12 ani, dl 1876, ovel pudù jì a Bulsan a scola y nce sce l ne savova nianca na parola de tudësch ovel per si talënt mparà aslune y fova tosc un di miëures tan che i l ova tëut su tl gymnasium privat di franzescans. L ann dla gran eghes, 1882, fovel unì ju ai 18 de setëmber danmesdì la smueia da Fussel che ova suplì duta la cësa, l tublà cun 6 persones (si madrinia, na sor, n fra y trëi dl’autra partida). Una de chësta persones ne n’ie mei plu unida giapeda, nce sce n ova giavà per enes. La cësa y l tublà ie unii frabichei su inò dlongia dl 1884. Cun 23 ani ai 7 de lugio dl 1887 ie sn. Anton unì sagrà preve a Trënt y ai 14 de lugio al dit mëssa nevela te Sëlva. Sunà ovel la mujiga da S. Cristina (Sëlva à na mujiga permò dal 1925) y l fova unì benedì n valon nuef. Pona iel stat caplan per n ann a S. Cristina y doi ani a Urtijëi. L ie pona unì tlamà dal vëscul tl urdinariat a Trënt y puec mënsc do a Viena a studië tl “K&K Priesterbildungsinstitut St. Augustin”. Do avëi studià dogmatica, y rujenedes urienteles (sirian, caldies y arab) y nsenià l Vedl Testamënt tl seminar de Trënt iel dl 1897 deventà dutor dla Sacra Teologia pra l’Università de Viena y dl 1899 “Studiendirektor tl K&K Priesterseminar y Hofkaplan“ (caplan de chëurt). Dl 1903 ie sn. Anton unì numinà da papa Leo XIII a “Päpstlicher Ehrenkämmerer extra Urbem“ y pona “Hofzeremoniär“ y dl 1908 al giapà la uneranza de “Ritterkreuz des Österreichischen Ungarischen Franz Josef Ordens“. Dl 1909 pona iel unì numinà da papa Pio X prelat tla Sacra Rota (tribunal de dërt eclesiastich) arjunjan nsci la ncëria plu auta che mei un de Sëlva à abù tla dlieja. Si majera opra cunesciuda ie l Kirchliches Gesetzbuch dat ora dl 1921. Dl 1913 iel jit tla Franzia a petlé per fé su n spedel te Sëlva (la cësa S. Elisabeta) y ie stat bon de purté al ECA (“Armenfond”) da ntlëuta de biei scioldi da anda Josefina Sanoner che vivova a Chatillon y dala vëidua Vuillerat, che fova tramedoves de descendënza da Mauriz de Urtijëi y se n stajova finanziariamënter drët bën. Mons. dr. Anton Perathoner da Fussel ie mort ai 4 de fauré dl 1930.

Dr. Arcangiul Lardschneider de Ciampac (1886 - 1950)
Bera Arcangiul Lardschneider de Ciampac, nasciù coche catordescejim fi, desmustrova fin da pitl de se fé saurì a scola cun la rujeneda, tan che ël fova unì mandà cun de gran sacrifizi per la familia a studië a Bulsan y pona a Dispruch ala scoles autes. L’Università ovel fat a Viena studian romanistica y scrijan la dissertazion sun la sintassa dla rujeneda de Gherdëina. Si cariera scolastica fova stata de livel aut, nsenian de plu rujenedes (tudësch, talian, franzëus) te scoles a Maran, Kufstein y Dispruch. Finà via si cariera scolastica ovel coche prufessëur de franzëus pro la Università de Dispruch. Per si ideies pulitiches nia massa a una cun l nazism ovel messù lascé de nsenië ntan la segonda viera mundiela.
Per Arcangiul fova la rujeneda dl’oma stata si gran pascion y nce da dalonc da cësa (o propi perchël) ne n’ovel mei lascià do de studië y scrì per gherdëina. Deberieda cun Sepl da Passua ovel dat ora i prim trëi calëndri de Gherdëina (1911, 1912, 1913) se dajan ju dantaldut cun la grafia ladina, fin a ntlëuta nët nia reguleda. Ël udova l gran pericul che la rujeneda dl’oma jisse perduda danter l’autra gran rujenedes. Dl 1912 ovel scrit tl Calënder na rezenscion sun i dërc de adurvé nosta rujeneda y de pertënder che la vënie stravardeda y recunesciuda. Si majer merit restà ala generazions che vën do ie stat chël de dé ora n dizioner Gherdëina-Tudësch (Wörterbuch der Grödner Mundart) stampà ntlëuta a Dispruch te 500 copies. I tëmps ne fova nia adatei per se dé ju cun la mendranzes y nsci ne n’ova l dizioner nia abù gran suzes, tan che mé mec i libri fova unii vendui. N lëur de 30 ani fat cun grandiscima pascion y gran savëi. Bera Arcangiul che fova maridà cun Klara Daler de Dispruch (buteghiera) à abù doi mutans. N si memoria iel unì dedicà la scola mesana de Sëlva ai 25 de nuvëmber dl 1986. (Scola mesana Arcangiul Lardschneider).

Johann Batista Lardschneider – “L vedl Linacia“ (1829 - 1905)
Cunesciù iel che “l vedl Linacia“ fova nasciù ai 28 de juni 1829 sun l luech da Linacia te Sëlva. Ël fova l sëul mut de bera Adam Lardschneider y Caterina Ploner y ova perchël sëurantëut l luech l ann 1856 do la mort de si pere. L ann 1859 se ovel maridà cun Cristina Wanker y ova giapà n mut. Do la mort dla prima fëna se ovel l ann 1886 maridà mo n iede cun Marianna Kasslatter, cun ëila ne n’ovel abù degun mutons.
Bera Batista fajova l paur sun l luech da Linacia ma ora de chël se ovel tëut sëura n duvier scialdi mpurtant y nëubl che l à fat deventé na persunalità drët cunesciuda y stimeda. Davia che Linacia fova ntlëuta l ultim luech abità dut l ann sun l troi che menova sun Jëuf de Frea, se ova Batista tëut dant de judé chëi che messova passé la mont o fova sun streda da rie tëmp dantaldut d’inviern canche l nevova y l buiova. Ël ti dajova d’albierch a viandanc che ne se udova nia plu de bona de passé la mont, ma mo deplù, savan che jënt fova n streda y che l tëmp se metova te n iede al burt, ti jivel do a i salvé da na mort desgrazieda. Bele l pere, bera Adam, fajova chësta bona opres y dan murì ti l’ovel cumetuda a si mut de judé l proscim y de se festidië de chëi che fova n pericul, nsci se ova Batista dedicà cun cuscienza a salvé jënt n pericul de vita su per la mont de Frea. N possa bën dì che Batista fajova de si bona y de bon cuer l servisc da “judacrëp” per chël raion. Plu inant ovel pona nce cuntribuì a mëter su l prim albierch sun l Jëuf de Frea. Per chësta bona opres ie bera Batista dl ann 1891 unì premià y unerà dala Lia da Mont tudëscia y austriaca (DÖAV) cun n premi de 50 Gulden. Ti ani de si atività à Batista nce pudù pië do de gran scincundes da viandanc fulestieres dal muet a chëi che l ti ova salvà la vita, nsci se ovel cumprà l luech da Crestan te Sëlva ulache l ova vivù si ultimi ani. Si sëul mut ne n’ova nia nteres per l luech da Linacia y ne n’à nia ulù pië do l’arpejon de fé l “selvajënt”, nsci à bera Batista puec ani dan si mort vendù chësc luech a bera Engl Perathoner da Costa.

Comm. dr. Santi Maria Rapisarda (1908 - 1985)
L Rapisarda, coche l univa tlamà normalmënter dala jënt de Sëlva, ie stat na persona dassënn respeteda y stimeda te nosc luech y te duta la val per si gran savëi y si dedizion a si miscion da dutor. Nasciù fovel ai 15 de dezëmber dl 1908 a Milan y ova studià medejina y fova deventà nce chirurgh. Pervia de na malatia ai uedli ovel messù lascé la zità y jì a sté sëura i 1.000 metri. Dl 1941 fovel perchël ruvà te Sëlva y S. Cristina cun si sor y ova fat l dutor de chemun (medico condotto) se dedican cun savëi y gran pazienza ala jënt amaleda. Da uni ëura, dant cun la roda, pona cun si pitl auto y ti ultimi ani nce cun l taxi jivel di y nuet a crì si pazienc. Ël fova stimà dantaldut per vester n dianiosticher dassënn bon. Ël cunesciova la jënt, la parenteles y l mestier de uniun y savova bele snel cie che l pudëssa mancë. Si tëmp liede adurvova ël mé per liejer y se istruì inant o per jì a vel’cungres de medejina, tan che l savova da dé for la medejines plu modernes. Ora de chël pudoven cun ël rujené dl dut, ajache si savëi fova universel (studià ovel danter l auter pro i gejuic). Nce sce n ne l n’udova nia suvënz te dlieja ovel na gran cultura religëusa tan che l papa Paolo VI l ova tëut a cunsëi per si Enzitlica “Humanae vitae”. Dl 1981 ti à l Chemun de Sëlva cunzedù la zitadinanza d’unëur per meric tl ciamp dla medejina y dla cultura.

Prof. bera Luis Senoner de Ronch (1889 - 1985)
Nasciù sun l luech de Ronch y mort te cësa de Domur. Bera Luis ova bele mustrà si talënt te scola ulache pra uni ucajion desseniovel y si pere ti ova, do che l ova finà la scola de ublianza, cris n lëur pra n moster propi ora Domur ulache tl prim se ovel spezialisa a ziplé crisã. Ntan la prima viera ovel abù la fertuna de ruvé a Viena y de pudëi se scrì ite al’Academia sota l prof. Müllner ntlëuta scialdi stimà. Do la viera, canche l fova ruvà zeruch te Sëlva ovel capì che pervia dl mudamënt pulitich (nosta valeda fova ntant sota l regim fascist) fossel stat bon de avëi n titul recunesciù tla Talia y perchël se ovel scrit ite al “Istituto Superiore delle Belle Arti” a Roma ulache l ova arjont dl 1922 l diplom de nseniant de ziplé, de dessëni y de mudelé. A chësta maniera ovel pudù scumencé a nsenië tla scola d’ert (giaurida dl 1908) deventan do la segonda viera diretëur y tenian chësta stiera nfin dl 1961. Bera Luis de Ronch ti à nsenià a dessenië y a ziplé a doi generazions de nosta jënt y chësc for cun legrëza y dedizion. Nia de bon uedl ova bera Luis udù l scumenciamënt dl ziplé sun la mascins y ël fova for stat dla minonga che chësc ëssa purtà dant o do al murì ora dl bel mestier dl ziplé. I lëures plu cunesciui de bera Luis ie: La Pietà, la cripl duneda al papa Giovanni XXIII y l pultret de Sir Malcolm Campbell.

Albino Pitscheider de Menza - maester de ziplé (1877 - 1961)
N ne possa nia rujené dla scola d’ert de Sëlva zënza lecurdé Albino de Menza. Ël ie stat na persunalità che ti à lascià l sëni per de plu ani ala scola de Sëlva. Nasciù fovel a Urtijëi dl ann 1877. Da jëunn ovel laurà te de plu berstotes a Urtijëi dantaldut ora n Petlin, che fova l luech, ulache l univa fat l plu y nce i majeri lëures de duta la valeda. Ajache do l 1900 ova l lëur dl ziplé lascià do dassënn te Gherdëina, fovel jit dl 1902 a Regensburg y a Nürnberg a ziplé. Te chësta ziteies ne fovi nia massa cuntënc cun ël ajache l laurova massa aslune, coche l fova usà te Gherdëina. Per fé te Gherdëina na gran figura univel laurà mé 15 dis, al cuntrer ora i tudësc n bon de ziplé fajova mé n 3 o 4 pec al ann. Tlo laurovi bele cun la “Punktiermaschine”, che fova na sort de pantograf. Do che dl ann 1907 fovel unì nvià via na scola de ziplé y mudelé te Sëlva, ovel dl 1909 scumencià a nsenië a ziplé tla cësa Domur. Cun si fëna Carlina Obletter de Urtijëi ovel abù trëi mutans Paula, Rosa y Annele. Canche l’aspitova l cuarto, l fossa stat n mut, fovela morta de pert adum cun l mut. Bera Albino ne se ova nia plu maridà. Dl 1914 pra i saudeies l ovi metù a Viena a fé proteses per i saudeies che ova perdù braces o giames. Te chël tëmp ovel ziplà na bela figura da saudé de sé ntës, ma per si gran desplajëi ne n’ovel nia pudù se tò pea l pez che ie pona passà tres de plu mans nchina che l ie dan n valgun ani tres Egon Stufleser da Digon inò ruvà te Gherdëina. Al didancuei iel de puscion de Reinhold Senoner da Domur che à na gran culezion de lëures de bera Albino. La majera culezion ie a Urtijëi tl Museum de Gherdëina. Ruvà de reviers da Viena ovel nsenià nchina al 1939 canche l ova perdù la stiera ajache l ova optà per i tudësc. Ti ani do al fat n grum de modiei per ANRI. Dal 1944 nfina do l 1950 ovel inò pudù nsenië tla scola d’ert. Bera Albino fova na persona drët da ulëi bon che fajova nce vel’matada cun i sculeies. Ël ziplova mé cun scarpiei da piz y scarpiei plac plucheauter de pitla figures decuratives y bën finedes ora. Do che l fova jit n pension ovel for mo ziplà nchin che l ie mort l ann 1961. Scialdi jënt vedla de Sëlva y S. Cristina se lecorda mo gën de d’ël y ti sënt for mo gra per dut chël che i à mparà da d’ël. L Chemun de Sëlva ti à dedicà per si meric la sala per mostres “Bera Albino” tla Cësa de Cultura “Oswald von Wolkenstein”.

Dr. Gianni Marzola “l Rë dla Dolomites” (1925 - 2002)
Nasciù ai 14 de agost dl 1925 a Milan y mort ai 24 de juni dl 2002 a Grado. Si pascion per l schi ie nasciuda ntan la segonda gran viera cunescian Zeno Colò y vel’auter atlet dla “Pattuglia Sci Veloci”. Do la viera finel via si studies de economia tla Università de Bologna y tosc do l porta si pascion per l sport te Sëlva ulache tl 1954 comprel la utia Comici, fata su da Karl Runggaldier da Ciaslat dl 1948, che ne fova mo nia fineda. Tosc do scumëncia si atività de mpreser de mplanc portamont ulache cun plu sozieteies  fejel su schilifc, sentadoies y furnadoies de uni sort. Ël ie stat danter i fundadëures dl “Dolomiti Superski”, presidënt dl Schi Club Gherdëina, delegà dla FIS, cumëmber dl cumité di Campionac dl mond dl 1970 y te n grum de d’autra ncëries de mpurtanza. Gianni Marzola se à ntegrà drët bën te nosc luech y cun si cin mutons y si fëna Karen al tëut pert ativamënter a n grum de scumenciadives dl luech y dla valeda.

UNERANZES CUNZEDUDES DAL CHEMUN DE SËLVA

Seniëur Bastian Kostner (1828-1908)
Seniëur Bastian Kostner de Martin Schuster, nasciù tl Tischlerhaus (Iacun), ie stat 52 ani alalongia preve te Sëlva, plu tert secreter dl vëscul a Trënt, unerà nce cun “la crëusc cun curona” dal coser, y un di sustenidëures dl ngrandimënt dla dlieja dla Madona dl 1870-72. Ël ie unì numinà zitadin de unëur deberieda cun Ujep Antone da Frëina.

Joseph Anton Perathoner da Frëina (1835-1915)
Joseph Anton Perathoner da Frëina ie stat ambolt y un di fundadëures dla Cassa Raiffeisen y si prim presidënt. Ujep Antone da Frëina ova nce dat n gran cuntribut per l ngrandimënt dla dlieja dla Madona dl 1870-72. Ël fova un di puec te Sëlva che savova da scrì y da liejer. Per si meric fovel unì numinà zitadin de unëur dal Cunsëi de Chemun.

Franz Walpoth dl Sartëur (1830-1918)
Dl ann 1901 iel unì numinà zitadin de unëur per si gran meric tl ciamp dl nseniamënt per vester stat 53 ani maester, ugrister, mëune y scrivan de chemun.

On. Arturo Marescalchi (1869-1955)
Ai 22 de dezëmber dl 1928 ti iel unì recunesciù la zitadinanza de unëur. Ël ie stat cin iedesc te Sëlva. La mutivazion tl protocol ie: per meric de viers dla populazion de Sëlva. La familia Marescalchi ova frabicà na cësa sun l luech da Tieja y plu avisa iló ulache l ie la fabrica dl ANRI. Senadëur y prufessëur de scienzes natureles.

Baron Carlo Franchetti (1896-1955)
L patron dl Ciastel - Fischburg ie unì numinà zitadin de unëur ai 2 de agost dl 1930 per avëi purtà unëur al luech y per si mpëni per l sport dai schi.

Carlo Senoner da Frëina (1943)
Dl 1966 ai 20 de agost ti iel unì recunesciù la zitadinanza de unëur. Motivazion: bedaia d’or tl slalom spezial pra i Campionac dl mond de schi de Portillo tl Cile, per meric dl ciamp dl sport dai schi. “Cun si gran mpëni y si suzes al dat “fama mondiale” a Gherdëina y al luech de Sëlva” nsci la delibra. L chemun ti à scincà perchël n auto Fiat 124.

Dr. Santi Maria Rapisarda - Dutor (1908-1985)
Ai 17 de nuvëmber dl 1981 ti iel unì dat la zitadinanza de unëur per meric tl ciamp dla medejina.

On. Sandro Pertini - Presidënt dla Republica (1896-1990)
Ai 20 de agost dl 1983 ti à l Cunsëi de Chemun dat la varëta de unëur dl chemun. “Per Sëlva iel n gran unëur avëi l presidënt Sandro Pertini danter la persones che vën uni ann a passé l instà tl luech.” Ël ne lasciova ora deguna ucajion per dì che Gherdëina ie la plu bela val dl mond. Si feries al passà te de plu hotiei, ma dantaldut tl hotel Des Alpes y pona tla cësa dl Zënter sportif di Carabinieri te Val.

Dr. Josef Perathoner - Dutor dl Orp (1927)
Ai 28 de auril dl 1998 ti iel unì sëurandat la varëta de unëur de zitadin bën merità per si meric tl ciamp dla medejina y per vester stat per plu de 40 ani dutor de cësa dla majera pert dla populazion de nosc luech.

Werner Perathoner da Guton  (1967)
Ai 5 de agost dl 2000 ti iel unì sëurandat la varëta de unëur de zitadin bën merità per si meric tl ciamp dl sport dai schi.

Peter Runggaldier dal Ampezan (1968)
Ai 5 de agost dl 2000 ti iel unì sëurandat la varëta de unëur de zitadin bën merità per si meric tl ciamp dl sport dai schi.

Karl Unterkircher (1970-2008)
Ai 11 de agost dl 2004 ti ie unì sëurandat la bedaia de unëur de zitadin bën merità per avëi arjont cun de plu arpizedes te curt tëmp de plu crëps sëura i 8000 metri. La storia de si vita y si suzesc ie tla sezion alpinism.

Erich Demetz de Lina (1938)
Ai 15 de dezëmber dl 2005 ti iel unì sëurandat la zitadinanza de unëur. Mutivazion: “Ël à dedicà si vita de lëur ala promozion dl sport y dl turism. De gra a si nventiva straurdinera al dat na gran sburdla al svilup economich de Gherdëina. Si capaziteies y si mpëni ie stac dezisifs n iede per l’asseniazion y pona per l’urganisazion di Campionac dl mond de schi alpin dl ann 1970, che ti à judà a Sëlva a deventé un di luesc da jì cun i schi plu cunesciui a livel mundiel”.