BUTËIGHES

La prima butëighes dala bisaneles te Sëlva ie unides giaurides do l 1850 vi. Plan, Caspier, Rustlea, La Gërva, Runcac y Maciaconi. La butëighes fova tan che dutes pra ustaries. Mo dan che l vënie giaurì butëighes fovel vel’cramer che purtova y vendova nce se nuzan dl local de vel’ustaria. La plu vedla data che rejona de na butëiga semea vester l 1762 “Paul Mussner Cramer in Khaspier haus” y dl 1858 “Christina Mussner Krämer, Caspier”. N pudëssa miné che la cësa dl pech Costa fova la plu vedla sënta de n marcadënt o buteghier.

Cumprà ite de majera cuantiteies de roba univel plucheauter sun i marcëi, a chëi che da vedlamënter univel jit regularmënter a Tluses, a Urtijëi y ai doi marcëi tradiziunei de Sëlva: l marcià da La Poza (che univa tenì ai 17 de mei nfin do la segonda viera dlongia la stazion dla ferata ja La Poza, da dedò tal Ghetun y al didancuei sun plaza dla Stazion) y l marcià da Mulin (nchin ti ani 1980 te Plan da La Bula ulache al didancuei ie la Cassa dl Sparani).

La butëiga dl Sartëur che vendova feramënta y roba da maië ie unida giaurida da Ujep Antone Senoner dl 1880. La iscrizion ala Majon dl cumerz fova dl ann 1900 y l ova bele ntlëuta la lizënza per vënder “generi misti, ferramenta e tabacchi” Dant stajova tlo si pere che fova sartëur.

La Villa Riffeser ie unida frabicheda dl 1902 y pona tosc do iel unì giaurì la butëiga de articuli per turisã: souvenirs, ciapiei, fusã, chertes y n. i.

Tla cësa Solech dlongia l Sartëur ova Batista Perathoner dl Nucia giaurì puech do na butëiga dala chiena. Tla medema cësa fovel nce la lia dl turism y pona l calighé Åepl Runggaldier dal Ampezan.

La butëiga da La Bula (te ustaria basite) ie unida giaurida da Anton Kasslatter che l’à venduda dl 19097 a Karl Demez (unì cun si familia da Schwaz ite). La butëiga ie pona unida spusteda dl 1948 dala fia Rosa Demez dal’autra pert de streda.

Tla ustaria “Alpenrose” te Plan (al didancuei hotel Ingram) iel unì giaurì na pitla butëiga adum cun la ustaria dl 1907.

La butëiga da fotograf  “Planinschek” ie unida giaurida dl 1936, ma bele tl Calënder Ladin dl 1913 fajova l fotograf Johann Demetz retlam per vënder fotos ngrandides nfin a n meter.

L prim friser te Sëlva fova Alfons Perathoner (l friser de Runcac) che ova giaurì si butëiga tla cësa dl Sartëur bonamënter dl 1935 y che plu tert se ova fat su na butëiga de lën vis-à-vis dl hotel Des Alpes ulache l ie al didancuei l fotograf. Canche l se n fova jit a sté a Bulsan ovel afità per n fit de 2.500 lire al mëns a August Rottensteiner (Gustl *1920) che ova scumencià si lëur ai prim de dezëmber dl 1945. Gustl conta che l ova n local cun doi posã per ëi y doi per ëiles y che l sciaudova cun paia. L’ega giapovel dal hotel Oswald ite, che fova patron dla sëula cundota dal’ega dl Ghetun che univa dal Tina ju. “L lëur da friser fova massa puech y per me la cavé ei messù i prim ani mëter adum y paizen per la SEVI” conta Gustl. Dl 1950 pona canche la jiva miec al cumprà la baraca y dl 1957 n al frabicà su na nueva ti vendan la vedla ala scola de schi che la ova metuda su te pra dala Krone coche sënta dla scola. Dl 1963 al fat su la cësa nueva.

Plu tert iel unì leprò la butëiga de Lambolt (dl 1948) che vendova dantaldut versura y bisaneles ai lauranc che jiva ora l ANRI y ai sculeies dla scola de ziplé.

Ora Scimon pra l mulin iel unì giaurì la butëiga dl ann 1949 nce sce bele giut dant vendovi tlo uni sort de farines y nce  nudli, spaghetti, fuiadines y n.i. ti locai dl mulin. L mulin, che tucova pra l Ciastel ie bele unì fat su danter l 1600 y l 1650 y ie unì menà cun la forza dl’ega nchin dl 1970. Al didancuei vëniel mo for majenà farina de orde te mulin che va cun n motor a lectrisc.

La prima apotech ie unida giaurida dal dr. Renato Penso dl 1953 tla cësa nueva de Tone Senoner dl Sartëur sun plaza dan dlieja. Do che l ie unì giaurì la Cassa dl Sparani te plaza da La Bula ova l apotecher trapinà te chësta l ann 1962.

VEDLI MESTIERES


Gervadëur
Lauré la peves di tieres y l bestiam nstës mazà fova per i prim abitanc de nosc raions n bujën essenziel per pudëi viver. N adurvova guant, massaria fata de pel y nce vel’poz o sach. Nscila vën chësc lëur ratà per n grum de ani y feter nfin a mez l 1800 un di lëures plu damandei.
Te Sëlva vëniel (do na nrescida de anda Malia da Cudan publicheda tl Calënder de Gherdëina dl 2002 y tëuta ora dal liber dl Tarneller dl 1921) numinà chisc gervadëures: Gustin (ta Frëina), Fever, Pizuela, Fuloni, La Gërva, Mauriz, Sotanives, Mulin, Caspier y Cësanueva. Duc daujin al ruf de Gherdëina ajache per lauré la pel adurvoven ega. La peves univa blandedes ite per plu dis te bujes te tiera y messova pona unì puzenedes da pitli resã de cërn, n messova crazé ju dut l pëil. Per chisc lëures fovel curtiei, massaria y nce mitli aposta. A suië univa la peves metudes te palancin y pona foveles mo da fé mujeles cun rodli de lën. Chësc lëur, drët melsann y sfadiëus, ie pona unì lascià su nce pervia dl stlet tof y dl tanf che l fajova. L’ultima gervaria te Sëlva semea che fova ta Mulin y I ultim gervadëur Tubia Mussner da Mulin y pona si mut Engl (mort dl 1944) che laurova mo la pel dan y ntan la viera.

Calighé
Zacan jiva l calighé n iede o doi (a segonda de tan l muet che l paur ova) da cësa a cësa a cuncé i ciauzei y nce a n fé vel’pèr de nueves. Sambën che i ciauzei univa mé tëuc i sandis o canche n messova jì nzaul. Te cësa jiven cun scafaroc o n scapin y d’instà sambën deschëuc. Ntëur cësa y tublà jiven cun i cosps.
L prim calighé (Schuhmachermeister) che laurova te Sëlva fova bonamënter Baldassar Perathoner de Rungacc dessëura (Oberrunggatsch) (1662 archif dla pluania de S. Cristina) y pona Hans Von Metz (Rustlea) dl 1672 y Kaspar Perathoner dl 1678. Numinà iel nce Hans von Lutz dl 1672. L ann 1726 fova pona Peter Mussner calighé tla cësa da Mulin y dl 1734 iel numinà Dominig Kostner calighé ta Gustin (Frëina). Dl 1762 ova dodesc persones detlarà sciche lëur chël da calighé. Na butëiga da calighé ie unida giaurida te Sëlva permò dl 1928 da Franzl Pitscheider de Tubia da Fussel dessot (nasciù dl 1905) ulache l ie al didancuei la ustaria Costabella y dal 1953 te si cësa nueva. Dl 1929 ova pona nce Luis Mussner de Paulin giaurì na berstot da calighé (archif de Chemun) y Åepl Runggaldier dal Ampezan te cësa dl Nucia (Solech) puech dan l 1940. Ti ani do la viera univa i ciauzei mo scialdi fac dal calighé nstës, ma do y do ie chësc lëur unì tëut su da fabriches y l calighé ie deventà plucheauter n buteghier.
Permò ti ani 1990 à vel’calighé scumencià a se spezialisé sun ciauzei anatomics per jënt cun vel’problem ai piesc. Sëlva vën mo al didancuei servida da doi caligheies che ie nce i sëui te Gherdëina.

Sartëur
L sartëur ie stat per ani n mestier pratigà jan dantaldut cësa per cësa a cujì, tla cëses plu dal muet univel nce plu iedesc al ann. Tl archif dla plaunia de S. Cristina y Sëlva iel da liejer de n cër Matthias Risaider che fova dl 1664 sartëur (Schneiderhandwerksmeister) y dl 1727 Max von Metz (Unterfaschglé o Clusell). Pra la cumpëida dla jënt dl 1762 fovel trëi sartëures de Sëlva, dedò n iel stat deplu dantaldut ëiles che ti jiva do a chësc mestier.

Fé zandli
Chësc mestier ie unì pratigà te Sëlva plucheauter dan che l ie unì scumencià a ziplé dantaldut dal’ëiles ntan la sajon frëida. I zandli univa pona dac a crameri che i purtova ora dla valeda tla majera ziteies dl’Europa per i vënder. Ntëur l 1800 ova Barbl Senoner de Burdengëia maridà l zandlët marcadënt Giuani Runggaldier da l Ampezan che jiva cun l fagòt a vënder draps.

Turné
Danter i mestieres mpue desmincëi via y che plu da giut ova n gran pëis te nosta economia iel nce chël de turné. Te nosc luech fovel almanco doi desëines de turnadëces plucheauter ja La Poza y de plu families che ne ziplova nia, se dajova ju cun l turné popes, roba da fé damat, pinocchi, taieresc, poc o d’autra pitla roba. Ti ultim ani se à chësc mestier plucheauter svilupà de viers de fé vel’lëur per i marangons: piesc de mëisa y de stuei y nsci inant.
La turnadëces univa menedes cun la forza de n pe (pedal) o cun l’ega.
Giuani Pitscheider de Rustlea (o da Ciaucëia) che ie adum cun Cristl Runggaldier da Ciaslat bën feter l ultim che torna mo te nosc luech, se lecorda che chëi de Piciulëi ova na turnadëcia che jiva cun la forza dl’ega nfin ntëur l 1950 o 1951. Celestin Senoner da La Poza ova cumprà la prima turnadëcia che jiva cun la forza de n motor a strom; chësta adurvova tan de strom che duta la lumes ntëur via deventova plu scures canche l mpiova si turnadëcia. Sambën fova chësc dan la segonda viera y l strom che univa da Dorives ite fova feter dëibl.
La turnadëces che Giuani Pitscheider se lecorda, ie: Piciulëi, Palonia, Ciaucëia dedite y dedora, Larjac, Celestin, jal Tlomper, Dorives dedite y dedora, La Sëlva, Santuel, Dlaces, Ciaslat, Sociastel, Ruacia dessot y Ruacia dessëura, Tlusel, La Sia, Janon, Linacia, Taiadices y Tina.

LA LECTRISC
La lectrisc ie ruveda te Sëlva dl 1905, cin ani do che la ie ruveda a Urtijëi. La prima zentrela o fujina dala lectrisc ie unida fata su sun scumenciadiva de Tone Senoner da Vastlé (1879-1924) ora Dorives y fova bona de fé 40 Kilowatt de strom cun na tenscion de 150 Volt. La mascins fova unides cumpredes dal’Austria ite. La roia per mené ora l’ega y per ti dé l deslivel che fova de bujën fova duta de lën y nce la stizes fova de lën y piova via ora Julian (feter ulache l ie al didancuei n vedl tublà che toma nsëuralauter). Mé la fundamëntes per la stizes fova de peton y n possa mo al didancuei udëi vel’sëni de chëstes.
La putënza dl strom univa ntlëuta musereda te “cëiresc” (al didancuei dijen per talian for mo “candele”) y la putënza de n motor cun ciavei.
I 40 KW ova bastà per ani per iluminé la gran pert dla cëses ite per l luech nchin te Plan y nce per fé jì i motores di artejans. Sambën ne n’ova nia duta la cëses bele snel la lectrisc, ma mé chëi mpue plu dal muet, la ustaries y la butëighes. La gran pert di luesc da paur dla Vila ova permò tacà ite l strom do la prima viera. Sun Daunëi ie l strom ruvà permò dl 1924/25 y sa Tublà do l 1932.
L pëir dla lum adurvà ntlëuta fova da 20 Watt y te n cuatier n oven trëi, al mascim cater.
Ora Dorives foven boni de fé strom per feter 800 pëires dla lum, per 10 motores (per marangons o hotiei) y mo per doi o trëi de majeri motores. Plu tert oven autà ite l’ega per fé l strom te na roia che jiva da La Poza (dedora da Palonia) ora Paulin y ju ja Dorives. La gran pert dla jënt de Sëlva ne sà sambën nia plu ulache l fova ora Paulin. La pitla cësa de Paulin fova sota l troi che mëina da Palonia ora l Ciastel a mesa l bosch. Al didancuei vëijen mé plu na pitla lerch y vel’sas a mesa l bosch. Ntan la prima viera fova pona sambën l strom unì adurvà dantaldut per la furnadoies te Plan (ma iló se fajovi l strom cun l’ega da Plan de Gralba ju).
La fujina dal strom ie unida venduda mo dan la prima viera (dessegur dan l 1914) al Chemun de Sëlva che ova metù su na cumiscion per la svilupé cun a cë Bernhard Perathoner da Lech (presidënt) y diretëur Vinzenz Riffeser da Maciaconi. Leprò fovel mo Franz Perathoner de Col, Josef Mussner da Cëdepuent y Adolf Senoner da Vastlé. L fova unì fat dan y do la prima viera de plu pitli lëures per auzé la produzion y la destribuzion. La fujina dajova l strom a Sëlva y nce a S. Cristina, ma chisc ultimi messova paië aldò de na delibra de chemun dl 1924 l 10% mplu. L chemun de S. Cristina giapova perchël si bujën (400 Watt ntlëuta 400 cëiresc) debant.

Dl 1924 y 1925 ova nce l chemun dat ora 400.000 lire mprestei dala Cassa Raiffeisen per restruturé la zentrela. Riesc do canche l ie unì l cumisser metù dal guviern fascist (dl 1926) ovel cumandà de vënder la zentrela per 770.000 lire y paië zeruch l debit, ajache do si ntënder fossa stata na sozietà privata scialdi miëura a aministré. Al chemun purtova la zentrela ntlëuta za. 12.000-15.000 lire al ann de davani. Ntant se ova fat inant n cunsorz cooperatif cun bën ntëur a 160 cumëmbri che ova dl 1928 cumprà la fujina y duc i njins per 554.784 lire Na gran pert di scioldi fova unii mprestei su dala jënt de Sëlva (103.000 lire) che la ova ngrandida a na maniera de fé 120 kW de strom. Dl 1939 fova l bujën de avëi plu strom for majer y perchël ova l cunsorz che menova la fujina fat ora de la vënder. L chemun fova l prim a avëi la rejon de la cumpré (Vorkaufsrecht) ma ova renunzià y perchël fovela jita venduda ala SAEV (Società anonima elettrica Val Gardena) che ova si sënta a Milan.
La pratiga ova durà plutosc giut ajache dl 1941 paiova mo l chemun l strom al vedl cunsorz. Do la segonda viera cun l svilup dl sport da d’inviern y canche l ie unì fat i prim mplanc portamont ne bastova chësc dut nia y n à messù ngrandì dut l mplant.
La roia nueva dal Fever ora Santuel y da Ronch ju ie unida frabicheda l ann 1951
deberieda cun na zentrela dal strom nueva che fajova nfin a 2.200 kW canche l fova scialdi ega y d’inviern ntëur a 600 kW. Chësc fova assé per Sëlva y S. Cristina y n avanzova mo strom da pudëi n vënder ai badioc y fascians. La roia nueva de peton ie unida frabicheda y fineda te puec mënsc lauran a turnus belau di y nuet. La firma che ova fat chësc lëur ova metù su na cësadafuech te na baraca de lën ora n Ronch y i lauranc che fova duc dla Provinzia de Belun durmiva te tublà ulache l fova uni njinià ite liec. La roia ie mo al didancuei n funzion y à mé abù de bujën de puec lëures de cumedura.
Tosc do i ani 1950 se à la storia mudà y n à messù tò strom da demez caprò per cuntenté duta la dumanda.
La SAEV ie stata bona de cuntenté la dumanda de strom nchin dl 1969, cumpran strom dal ENEL (naziunalisazion dl strom dl 1963), ma pona ala vendù dut l mplant al ENEL che al didancuei ciafieia a n fé ora Dorives feter 7 milions de kW al ann.
Coche savon dala storia ne n’ie nia per for y nce tl ciamp dl strom iesen tl lëur de jì de reviers a sozieteies privates, sibe per la destribuzion che per la produzion dl strom.

LA BANCHES TE SËLVA

Cassa Raiffeisen de Sëlva
L fova dl 1896, canche n valgun zitadins de Sëlva se ova abinà per dé vita ala scumenciadiva de mëter su na banca cooperativa. Ujep Antone Perathoner da Frëina, che menova la senteda, ova stlarì l percie de na tel scumenciadiva. Chësta istituzion fossa stata per la jënt dl luech zeche che pudova veramënter judé. L se pitova la ucajion de mëter da na pert scioldi a n bon fit y avëi te n cajo de bujën la puscibltà de se mpresté ora scioldi.
Per fé n ejëmpl: sce un adurvova scioldi per cumpré n cë de bestiam o fën o vel’d’auter che messova unì riesc paià, ma l ne n’ova mo nia nstës la puscibltà, pona ëssel pudù se judé per mesun de chësta istituzion: ël messova se mpenië y paië l mprëst coche l univa fat ora, ajache i cumëmbri respundova duc deberieda (in solido) y zënza tiermul. Nsci messova danz uniun cialé de tenì ite chël che univa fat ora, ajache autramënter ëssa i autri messù paië pea. Daviadechël univel danz mé mprestà scioldi a chëi che n ratova y che n savova che i fova nce boni de mantenì chël che univa pertendù: “jënt che sparania, lëura, y che fej na vita da cristians”.
A Rina, via i badioc, ulache l fova unì metù su bele dl 1889 na tel cassa, la prima de dut Sudtirol y a Persenon prësc do, lauroveles bele cun gran sudesfazion per la jënt. Chëi de Sëlva se ova riesc mustrà nteressei a vel’da de tel: na cassa tl luech, ulache n ëssa pudù mëter ite i scioldi sparaniei y ulache n ëssa tl medem tëmp pudù se mpresté scioldi, chël fova bën zeche che ëi adurvova per si economia. Messon pensé che te chëi ani ne fovel nia la puscibltà de pudëi tò su scioldi te curt tëmp y a n fit da pudëi azeté mé nsci. Chëi che ne n’ova nia tla parentela zachei che pudova y ulova judé, messova patì scialdi y ala fin dla finedes finova dut tla mans di afarisã, ulache – canche n ne pudova nia autramënter – fovel da paië nchin a 10 iedesc mo ntant de fit che normalmënter. Mé na cassa dl luech, che ova per prinzip dantaldut l se judé ora un cun l auter, ëssa pudù purté a na miëura situazion.

Nscila iel stat che 30 persones se ova detlarà njiniedes a fé pea. L statut metù dant fova unì recunesciù y pona tla prima reunion generela ai 25 de mei dl 1897 iel unì numinà la persones che dassova fé pert pra l cunsëi de aministrazion y l cunsëi de cuntrol.

Prim cunsëi de aministrazion:
Ujep Antone Perathoner da Frëina
Sn. Batista Ploner da Sotanives
Cristl Perathoner da Plazola
Ujep Antone Riffeser de Plan da Tieja
Vinzënz Riffeser da Pigon

Prim cunsëi de cuntrol
Sn. Bastian Kostner de Iacun
Piere Comploj dl Pizuela
Giuani Demetz da Tlusel
Sepl Mussner de Cëdepuent.

Cassier fova unì numinà Franzl Vinatzer de Rustlea.

N valguni de chisc uemes à metù a despusizion na pert de si capital per pudëi pië via cun na tel scumenciadiva. Chësta cooperativa nueva ova n local tla cësa de Chemun de Sëlva che fova daviert ala jënt n dumënia domesdì do dlieja. Riesc ti ova la jënt desmustrà gran crëta a chësta cooperativa, la ova tosc udù ite i vantajes che la cooperazion pitova y daviadechël se nuzovi dassënn.
Do la gran viera, do l ann 1919 ova metù man per la Cassa 30 de rie ani pervia di problems che la viera ova gaujà cun l passé de Sudtirol dal’Austria ala Talia, l fascism che cunscidrova la cooperazion coche n zënter de putënza che jissa contra si pulitica, la gran crisa economica dl 1929, i problems che fova pona nasciui cun la opzion y cun la segonda gran viera mundiela. Ntan chisc ani iel tl Sudtirol unì stlù 82 casses Raiffeisen y n fova ruvei nsci da 136 dl ann 1926 a 54 dl 1945.
La Cassa Raiffeisen de Sëlva ie stata bona de tenì dur y sëuraviver danter duc chëi problems de chëi rie ani. Bera Zenz da Larciunëi, che ie stat per 45 ani aministradëur dla Cassa, cuntova suvënz, che per ne dé nia da ntënder tan grandes che la deficulteies fova, ne schivoven no fadies no tëmp, pur de fé a na maniera che la jënt giatësse scioldi a despusizion. Da pert di aministradëures univel jit cësa per cësa y dantaldut da chëi, che n savova feter che i ëssa pudù avëi scioldi te chël mumënt, a dì y cunsië che i dëssa i mëter tla Cassa per ti dé la puscibltà de jì inant, ajache chëi che se ova mprestà su scioldi fova belau duc n deficultà.

Ma do l 1950 ie la Cassa pieda via cun n svilup che ne se à nia plu stanià nchin te chisc nosc ani, nsci che n à pudù pité duta la sortes de servijes. Valguna plutosc gran deficulteies se à mo prejentà al scumenciamënt dl ann 1970, canche pervia dl andamënt economich a gran vares de chëi ani ti univel damandà ala Cassa plu scioldi de chëi che nen fova metui ite. Ma l bon andamënt de duc i ciamps dl’economia tla valeda ova scialdi judà pea.
Ti ultimi 30 ani se à la Cassa Raiffeisen de Sëlva for plu y plu svilupà te na banca moderna, che ne pieta nia mé i servijes tradiziunei de na banca, ma mo n grum de servijes sëuraprò, sciche seguranzes, la pratiches per damandé cuntribuc ala provinzia, leasing y nsci inant.

Sënta te Sëlva
La prima sënta dla Cassa fova te n local tla cësa de Chemun de Sëlva.
Dan la segonda viera ova la Cassa mudà la sënta y fova jita a dé sëura ja La Gërva, do che la fova stata per 6 mënsc via Plazola. Ajache la fova jita tan bën 10 ani do la segonda viera, ova l’aministrazion pudù pensé a n local de si proprietà. Nsci fovel scumencià dl 1956 i lëures dla Cësa Raiffeisen jal Ghetun. Ntan che chësta cësa fova plu tert unida dertureda, fova per chësc curt tëmp i locai dla Cassa tla cësa Carminati, for jal Ghetun.
Do l 1970, pervia dl gran svilup dla economia ne fova la sënta de chësta cooperativa nia plu adateda. Nscila iel unì frabicà ti ani 1972-73 na cësa nueva deberieda cun l chemun, ulache la Cassa à giaurì ala fin dl 1973. Chësta sënta ie pona unida ngrandida dl 1988 y muderniseda dl ann 2002. Al didancuei lëura ndut 35 persones tla Cassa Raiffeisen (21 tla sënta de Sëlva).

Filiela de S. Cristina
Ai 16 de agost dl 1971 iel unì giaurì na filiela nueva ti locai basite tla cësa de chemun de S. Cristina. Dl ann 1996 iesen pona trapinei tla cësa nueva sun plaza de chemun, ulache la ie mo al didancuei.

Filiela de Urtijëi
Ai prim de utober dl 1987 iel unì giaurì a Urtijëi la filiela tla cësa da Brida nueva. Dl ann 1998 iel pona unì cumprà doi partimënc dla cësa da Mauriz sun la plaza Rezia.

Cumëmbri
La Cassa Raiffeisen de Sëlva à de ndut plu de 1.000 cumëmbri (31/12/2009).

Cassa dl Sparani de Bulsan te Sëlva
La storia dla Cassa dl Sparani de Bulsan (Südtiroler Sparkasse) scumëncia l ann 1854 cun la costituzion dla Cassa dl Sparani Bulsan (Sparkasse Bozen) sun scumenciadiva dl aucat de Bulsan y cunselier provinziel dr. Karl von Hepperger. Ti ani do iel unì metù su mo d’autra Casses dl Sparani a Maran, Persenon, Burnech, Sterzing, Sulaneres (Schlanders) y l ann 1903 a Urtijëi. Ntëur l 1930 iel chësta set banches jites adum y à dat vita ala “Südtiroler Landessparkasse“. L blason dla Cassa dl Sparani lecorda chësc mumënt y l ie unì sëurandat tres n decret dl Presidënt dla Republica l ann 1971. L mostra l blason dl lont y leprò l simbol dl sparanië, la eves, 7 ajache l fova set banches ti luesc che se à metù adum.
La filiela te Sëlva ie permò unida fata su 58 ani do chëla de Urtijëi (l ann 1961) per curì i bujëns dl svilup economich dl luech. N ne pudova nia plu pertënder dai truep hotelieres y buteghieres de Sëlva che i fova sfurzei de jì a Urtijëi tla Cassa dl Sparani. Ala direzion dla Cassa dl Sparani ti iel garatà de cumpré ju a Vinzenz Demez (Zenz da La Bula) n tòch de grunt zentrel y te na drët bona posizion y n à fat su, per chëi tëmps, na cësa bëndebò moderna y ala ngranda aldò de n proiet dl inj. Norbert Wackernell. Ala fin dl ann 1964 fova la Cassa dl Sparani fineda. La Cassa dl Sparani ie nce stata bona de ti dé na lerch te si cësa a si agenzia per viac “Tourdolomit“ cun la puscibltà de pudëi cumpré ufizialmënter la chertes per la ferata (dal 1965 al 1982 y pona nchin l 1994 tla Galaria Oswald), al’apotech (nchin l ann 2004) y ai ufizies dla lia per l turism (dal 1965 al 1973 canche chësta à pona giapà si sënta tl frabicat nuef dla Cassa Raiffeisen ulache la ie mo sën).

Da canche l ie unì metù su l cunsorz dai schi Dolomiti Superski (l ann 1972) se cruzia la Cassa dl Sparani nce de vënder i schipas y ie nsci deventeda n pont mpurtant per uni schiadëur y seniëur che vën d’inviern.
Per 20 ani alalongia (1981 nchin 2001) fova la filiela dla Cassa dl Sparani nce nciarieda de scudì la chëutes y tesorier de de plu istituzions, sciche per ejëmpl dl Chemun de Sëlva.
L ann 1997 ie la cësa unida per l prim iede cumededa dedite ora y l fova ti ultimi ani lerch per 7 culaburadëures y d’inviern per mo leprò 13 culaburadëures dl ufize per vënder l schipas.

La Banca Populera
La Banca Populera de Persenon à giaurì si filiela te Sëlva, basite tl hotel Des Alpes, ai 16 de setëmber 1991 y à nsci curì l vedl zënter dl luech, l Ghetun. L ann 1992 se à la trëi banches populeres dl Sudtirol metù adum: Persenon y Bulsan ie deventedes na sëula banca, la “Südtiroler Volksbank“ y plu tert iel nce ruvà leprò la Banca populera de Maran. La filiela te Sëlva fova la centejima filiela dla banca.

Diretëures dla filiela Sëlva fovel:
Hubert Gruber (1991 - 1994)
Ferdinand Keller (1994 - 2005)
Manfred Obexer (dal 2005)

Tla filiela lëurel 3 culaburadëures.