L Hockey Club Sëlva
“L juech dl hockey sun dlacia te Gherdëina fova bele da n grum de ani. Nëus de Sëlva jan a Urtijëi a udëi uni partida y ti an dassënn la gola a chësc juech“ dij Ossi Insam dl Galina “y nsci ans dl 1963 purvà a fé dlacia ja La Poza te pra dl Galina. L grunt ne fova nia da plan, ma plutosc na buja y nëus se an mpensà che a fé la buja plëina de ega (ntëur n mez meter) dlacëssela. Ma l di do ans udù che duta l’ega fova trata ite y l fova mé na pitla grosta de dlacia. A mescedé ega cun nëif ans pona abinà adum mpue de dlacia da golbri, tant che l bastova a sbriscé cun i jadins y suvënz nce mé cun i ciauzei. La plaza de 20 per 13 metri cun n parëi de nëif ntëur via ie pona unida fata per trëi o cater ani y nsci ans la prima scuadra de Sëlva (da La Poza): Pepi y Wolfi Mussner de Nazio, Ludwig y Hermann Runggaldier da Valantin, Ewald Senoner dl Ploc, Giulio Mussner de Predes, Hubert Planker da Larjac, Ossi, Toni y Adolf dl Galina y datrai mo vel’auter. Ntant ova nce chëi de Plan da Tieja scumencià y fat na dlacia (Willi y Pubi (Anton) Demetz de Pramauron, Otmar, Hermann y Florian Senoner de Crëpa, Zenz Planker de Runcac). Nsci se ancuntans y fajan la partides. La Poza contra Plan da Tieja. Nce trëi lumes ans bele metù sun pei y pudan fé nosc juech de nuet. Do n trëi ani ova nosc miëur jugadëures pudù jì a Urtijëi a fé alenamënt cun i juniores y nsci ans lascià vester nosc ciamp da La Poza.“ La ravisa dl hockey fova metuda y nsci fova for plu y plu jënt deventeda “tifosa”, ma permò dl 1973 à chësc juech giapà na strutura cun l mëter su n club dal Hockey Sëlva. Ntëur a 20 persones se ova abinà, cherdedes ite da Luis Demetz de Lina, ai 29 de jené tl hotel Alpino de Sëlva y ova metù su l club cun l inuem per ntant de Hockey club Saslonch. Sambën messoven mëter a jì l club y perchël ova duc i 20 prejënc metù te cassa 5.000 lire per pië via. Bele n’ena do foven stac boni de abiné adum 30 jëuni che ova nteres a chësc juech y cun l aiut finanziel di prejënc oven cumprà vel’mondur, elms, i ëures per la dlacia (Banden) y la peles. Ai 28 de auril dl 1973 iel pona unì tenì la prima senteda generela y dat al club ufizialmënter l inuem de “Hockey Club Sëlva / Wolkenstein“ y cris ora i culëures dl club: brum y ghiel. La prima partida ufiziela ie stata na “amichevole” contra l Cianacëi ai 2 de dezëmber dl 1973 y n ova perdù per 15 a 1. Tla storia va l prim gol che ie stat de Willy Comploj. La partida ie unida fata sun l ciamp dal tennis sota l Gran Baita (ciamp che fova massa curt y ie permò unì purtà a mesures reguleres dl 1976). Tlo fova l ciamp dala dlacia bele ti ani do l 1930 njinià ca dal’azienda de turism y univa mantenì a na maniera magistrela da bera Batista Ploner de Vit da do la segonda viera nchin che l ie jit n pension. Per la cronica iel nteressant a savëi che bera Batista fova l ultim de Sëlva che fova unì zeruch dala prijunia dala Ruscia l ann 1947. La storia dl hockey te Sëlva ie stata drët muvimenteda cun de plu mumënc de suzes y de crisa (dantaldut finanziela) y tres i ani an for sentì l pëis y la problematiga che Gherdëina sciche na pitla valeda stentova a pudëi se mantenì doi club dal hockey. L tëmp y dantaldut la natura à pona dl 1998 crià na situazion nueva. L stadio dala dlacia de Urtijëi ie smuià ju y te Gherdëina à i respunsabli dl hockey messù crì na soluzion per la doi scuadres rivales tl sëul stadio de Sëlva. La soluzion plu che logica ie stata chëla de mëter adum la scuadres y nen fé mé plu un n club te Gherdëina. L Hockey Club Sëlva se à pona metù adum cun l Hockey Club Gherdëina dl 2000 y à nsci dat vita a na scuadra che fej pea pra l Campionat talian dla serie A2 cun i doi presidënc Cobelli Marcello de Sëlva y Pescosta Rudi de Urtijëi. Dal 2008 inant ie Stefan Prinoth de Urtijëi presidënt.

La cronistoria dla ntraunides plu mpurtantes
1973/1974: l prim campionat de serie C ulache l Sëlva ie ruvà te finela.
1977/1978: L vën fat su deberieda cun l’azienda de turism i locai da se mudé te n prefrabicat.
Dl 1979/1980 an tëut l prim jugadëur fulestier, dal Canada (Frank Discillo) y ova nce venciù l campionat de serie B, resultat pona arjont nce dl 1980/1981.
1984: per cuestions de frabiché y stritoc danter l patron dl grunt (hotel Gran Baita) y l chemun ne n’iel nia mesun se nuzé dl ciamp dala dlacia y n muessa per un n ann se njinië ca n ciamp dala dlacia per ntant sun l ciamp dal palé te Plan.
Tl campionat 1986/1987 ie l Sëlva y l Gherdëina tla medema categuria y l prim derby vën venciù sensaziunalmënter dal Sëlva per 6 a 4.
1989/1990 la partides de campionat vën fates tl stadio nuef nce sce l ne n’ie mo nia finà defin y dl 1990 vëniel pona inaugurà ufizialmënter da pert dl chemun. L ie dessegur nce merit dl Hockey Club Sëlva che vel’manifestazion a livel nternaziunel à cris ora l stadio de Sëlva
1990: Campionac dl’Europa de Hockey Juniores
1993: Campionac dl’Europa de “Eisstockschiessen“
1994: Campionac dl’Europa de Hockey dl’ëiles
De plu partides de scuadres naziuneles: Ruscia, DDR, Finlandia, Germania, Slovenia y n.i.

Presidënc dl HC Sëlva
Willy Comploj diretëur dla Cassa dl Sparani dal 1973 al 1993
Bruno Auer - buteghier dal 1993 al 1996
Ivo Delazer - La Perla dal 1997 al 1999
Alfred Kelder dal 1999 al 2000

L prim cunsëi
Willy Comploj (presidënt), Hermann Senoner de Celestin (vizepresidënt), Silvano Cogo - diretëur dl Tourdolomit (cassier), Inge Engl (secretera).
Leprò fovel mo: Ludwig Runggaldier da Valantin, Erwin Kasslatter dl Olympia, Pepi Mussner de Nazio, Helmuth Pycha dl Astor, Willy Engl, Adolf Demetz de Lina, Armin Pitscheider dl hotel Armin, Nando Perathoner da Plazola, Adolf Nocker da Cësanueva y Hubert Nocker dla Villa Edith.

L Tennis Club Sëlva
L sport dl tennis à te Sëlva ravises scialdi vedles y ie unì purtà dantaldut da seniëures dla borghesia auta che stajova tl hotel Oswald bele ti ani ’20 dl secul passà. Per chësc fova i patrons dl Oswald, la familia Pitscheider, nce danter i prims a mëter a despusizion de si seniëures i ciamps da fé a tennis. I prims de Sëlva a pratighè chësc sport, ratà mpue n capriz, fova Ossi Pitscheider dl Oswald y Hansi Vinatzer dala Krone y sambën vel’fulestier che stajova tlo per plu mënsc. L prim ciamp dal tennis ie unì fat su sun l grunt dl Oswald a est dla Villa Riffeser y ie stat iló nchin dl ann 1954 canche l’azienda de turism à fat su, for sun grunt dl Oswald cun n dërt de pudëi se nuzé dla spersa sëuravia (diritto di superficie) per 30 ani, trëi ciamps dal tennis ti prei da Nives ulache l ie al didancuei l garage dl hotel Gran Baita. Iló iesi restei nfin dl 1999. Chisc ciamps ie stac d’inviern nce for plaza dala dlacia y da hockey nchin dl 1989 canche l chemun à fat su l stadio. Leprò fovel mo ti ani 1980 almanco doi hotiei che ova ciamps dal tennis privac (hotel Alpenroyal y hotel Portillo). N club dal tennis iel unì metù su giut do, permò dl 1970. I prim cumëmbri fova: Glauco Verozzi, n scritëur talian che stajova tla Villa Dolomiti (l Ciastel), Paolo Callegari dl hotel Genziana y si fëna Alberta, Carlo Senoner da Frëina, Armin Pitscheider de Val, Silvano Cogo, diretëur dl ufize de viac Tourdolomit y sambën Hansi Vinatzer dala Krone. Snel daldò fovel unì leprò n grum de cumëmbri apasciunei de tennis y danter l 1980 y l 1995 fova l tennis l sport da d’instà plu pratigà te nosc luech. Te chisc ani fovel na drëta vita soziela ntëur i ciamps dal tennis sota al Gran Baita y vester leprò fova n unëur. La gran chegaissa per l tennis à nce purtà pro che dl 1987 iel unì fat su ciamps dal tennis curii te plan de Isgla, do che l’azienda de turism ova metù a despusizion l grunt cumprà bele dan l 1970 da Hugo Grassberger. L zënter dal tennis curì ie unì frabicà dala “Società per infrastrutture sportive Selva” cun a cë l presidënt Ferdinand Mussner da Costa. Fat pea per abiné adum i scioldi per l zënter dal tennis curì ovel belau 100 cumëmbri privac metan ite capital aldò di liec da afité. Mëmber de maiuranza fova l’azienda de turism y plu tert l Chemun de Sëlva.
L Tennis Club Sëlva se à metù adum cun l Tennis Club S. Cristina, do passa 20 ani de atività purteda inant cun suzes y lëura inant drët bën a livel sëuracumenel.

Presidënc dl Tennis Club Sëlva
Silvano Cogo diretëur dl ufize de viac Tourdolomit
Carlo Senoner dl hotel Portillo
Paolo Callegari dl hotel Genziana
Siegfried Kerschbaumer dla cësa Sellablick
Hubert Nocker da Cësanueva
Othmar Perathoner da Linacia (che à purtà ala fujion cun S. Cristina)

Presidënc dl Tennis Club S.Cristina/Sëlva
Albert Perathoner de Runcac
Werner Kostner (S. Cristina)
Holger Bamhackl dla cësa Pivan
Marco De Nardin (S. Cristina)
Alex Runggaldier dla cësa Lietres

L “Rodelclub”, la prima lia sportiva de Gherdëina
L fova l ann 1896, plu avisa ai 30 de nuvëmber, canche n valgun berbesc ova metù su l “Rodelclub St. Ulrich/Gröden“. Suzedù fovel tla ustaria da Dëur (“Hotel Post“) de Urtijëi, ulache l fova nce la sënta dl DÖAV (Deutsch- Österreichischer Alpenverein), cie che fova nchinamei scrit su per cësa, coche n possa udëi sun la fotografies storiches dl tëmp. La scumenciadiva fova pieda via da Emil Terschak, n fotograf de Viena che ie stat te chëi ani no mé n piunier dl sport, ma nce dl turism te Gherdëina, y dedò nce a Cortina. Sciche diretëur dl “Verschönerungsverein“ y scrivan de truep libri sun la montes y i crëps de Gherdëina, possen dì che l ie stat un di prims a pensé a n turism da d’inviern te nosta valeda. L ie rie da crëier che bele te chël inviern 1896/97 fovel scrit ite tl club ntëur 80 persones, bonamënter tant che duc chëi che ova nteres al sport da d’inviern ntlëuta. Al scumenciamënt iel stat problems cun l Chemun de Urtijëi, che ne n’udova nia de bon uedl che l unissa metù su n club dala lueses y ne l à nia recunesciù. N se fajova marueia che l fossa jënt che ne n’ëssa nia de miëur da fé che slusé, sciche ratova de chëi ani nce l pluan de Urtijëi, Franz Anderlan. Ora de chël desturbovel scialdi che n se ancuntova tla ustaria da Dëur, ciantan y sunan (“man traf sich fröhlich zechend“), y metan de jené dl 1897 nchinamei a jì n bal dla lueses, cie che univa udù sciche velch de scandalëus. L Kantioler, un di cumëmbri dla lia, ova monce (“sogar“) scrit na marcia de chëi dala lueses. Ala fin ie l “Rodelclub“ unì recunesciù dala “Stadthalterei“ de Dispruch y à fat inant si atività de garejedes, nchin che l ie rot ora la prima viera mundiela. Ai 20 de jené dl 1906 ie l inuem dl “Rodelclub“ unì mudà te “Wintersportverein“, davia che si atività fova unida slargëda ora nce al sport dai schi. Sambën che a chësta maniera fovel tosc unì n cunflit cun i autri clubs dai schi, che fova bele unii metui su chëi ani. Nia da crëier che bele dan 100 ani fovel unì a se l dé de tei problems, che lecorda de velch de tei de al didancuei. Mo plu tert fova l inuem dla lia pona unì mudà te “Verschönerungs-, Fremdenverkehrs- und Wintersportverein“, che se cruziova, coche dij bele l inuem, nce de fé crëscer l turism te nosta valeda. Da dì iel che la garejedes univa ntlëuta fates sun la stredes normales, dai Jëufs de Frea y Sela, da Plan de Gralba, dala Mont de Sëuc, da Resciesa, da Bula y da d’autra montes ju. La lueses fova plutosc scëmples, per l plu fates tla valeda. L ie documentà avisa ulache l univa fat la garejedes, datrai i inuemes de chëi che venciova y i tëmps che i adurvova y i pesc che i giapova. Do la gran viera à l sport dai schi giapà na mpurtanza for majera y chël dala luesa ie jit de velch dojù. Ma lascià su defin ne n’iel mei unì. Ti ani dl fascism iel unì njinià na pista dal bob da Col de Flam ju, che univa uni tant nce adurveda per la garejedes dla lueses. La segonda viera mundiela à sambën fermà l’ativiteies sportives y purtà la fin per la lia, ma ai 26 de dezëmber dl 1947 iel inò unì metù n “Rodelclub“, de chël che bera Willy Pycha, mut de Martin che fova bele leprò pra la fondazion dl club dl 1896, ie stat l prim presidënt. L numer di scric ite l ann 1949 fova de 170, y de chisc 80 ëiles! Truep jëuni à nscila inò metù man a se dé ju dassënn cun chësc sport y canche l ie ruvà adalerch la tizi, la luesa nueva, scialdi bassa y pesocia (la pesova nchin a 20 chilo) cun si fieres di curvons bëndebò grosc, ie l sport dala luesa deventà atratif per trueps. Dl ann 1956 fovel unì metù a jì i Campionac dla Talia da Plan de Gralba ju. Plu tert iel stat garejedes sun Col de Flam, da Pedroc, da Pana y truep d’autri posc ju. Te chëi ani slusoven dlonch ora te Sudtirol, ma dantaldut te Puster, sun pistes ërtes y periculëuses. Bel plan se à l sport svilupà y n à metù man de njinië ca pistes cun parëies de dlacia y plu tert de drëta roies de dlacia. Ti ani ’50 - ’60 dl 20ejim secul à l club dla lueses te Gherdëina arjont n livel tecnich de marueia, tant che trueps de si atlec tucova pra i miëures dl mond, fajan pea pra de plu edizions di campionac dl mond y a garejedes sciche a Davos y Girenbad (CH), a Villard de Lans (F), a Krynica (P), Garmisch (D), Bled (YU), Imst y Hannenklee (A), Hammerstrand (S), Königssee (D) y nsci inant. Danter i miëur resultac possen lecurdé David Moroder de Doss che fova deventà 3o ai Campionac dl mond de Villard de Lans (1959); Karl Prinoth prim tl dopl (cun Georg Pichler de Tiers) y Georg Moroder de Rico cun Arnold Prinoth da Brida ruvei segondi ai Campionac dl mond de Girenbad (1961). Oswald Mussner de Zyrill fova deventà prim ai Campionac talians dl 1961. Dessegur nce pervia dla sburdla data da chisc bon resultac, an metù man de crì n post adatà per fé na drëta pista dala lueses, per pudëi se alené nce tla valeda. Ora Runcadic oven fat na pista dlongia l ruf da Bula, che muvova sëura l puent de Piciuel y ruvova, 1000 m plu injù, jal Zinch. L’ega tulonven ora de ruf y i parëies fova de tòc de dlacia. L se tratova dla prima roia de dlacia “artifiziela“ tla Talia sun chëla che l fova unì fat i Campionac talians l ann 1965, venciui da Raimund Prinoth. Ma l ne fova nia stat mesun abiné ca i scioldi per njinië ca chësta pista definitivamënter cun njins artifiziei, davia che ntant fovel unì fat a Valdaura te Puster (cun scioldi dl CONI) na roia artifiziela. L tleca udëi i resultac di ani do di atlec de Puster (bedaies d’or mundieles y olimpiches dloncora), per udëi ce gran sburdla che na tel nfrastrutura ëssa pudù ti dé a Gherdëina. Do n valgun ani ne n’an nia plu giapà la autorisazion de adurvé chësc terac y n à messù per de plu ani jì a se alené sun de d’autra pistes. Nce per chësta gauja à l club ti ani do l 1970 fat pea na gran crisa. Dl ann 1980 iel pona unì metù l club “Lueses Gherdëina“ che ie mo ncueicundì, cun prim presidënt Richard Prugger di Coi. Dai ani 1990 inant iel stat de plu atlec che à arjont de bon resultac. L tleca nunzië Daniel Pycha, Doris Perathoner, Nadia Prinoth, Herbert Moroder, Richard Profanter, de chisc à n valguni fat pea per truep ani pra la “Nazionale”. Y dantaldut Renate Kasslatter che à venciù Campionac talians, truepa garejedes de Copa dl mond y ie nce ruveda terza pra i Campionac dl mond dl ann 2009. Sota la presidënza de Renzo Leonardi y cun l aiut mpurtant dl cumëmber Richard Profanter, iel stat mesun giapé l sustëni dl Chemun de Sëlva, che à lascià fé l ann 2005 na trassa per na pista dala lueses sun Pan de Gralba, sota la furnadoia de Piz Setëur ju. L se trata de n post drët adatà, ajache l ie iló for frëit y scialdi nëif.  Dl ann 2008 iel unì fat (for cun l sustëni dl Chemun de Sëlva) i parëies de lën y ti doi ani do iel unì metù ju calons dal’ega y dal strom, per pudëi njinië ca la pista sciche l toca. Ti ultim ani à nscila nosc jëuni giapà na nfrastrutura moderna, sun chëla che l ie unì fat garejedes per lueses sun pista naturela, a livel nce nternaziunel. L fin ie sambën chël de vester boni te n valgun ani de ti dé l mesun ai jëuni de Gherdëina de deventé atlec de livel mundiel, se alenan sun na pista te Gherdëina y metan a jì dant o do garejedes mpurtantes sciche copes y campionac dl mond. Pra l sport dla lueses sun pista naturela se tratel de n sport da stramp spetaculer, che adrova do la rata na nfrastrutura plutosc “scëmpla“, cie che uel dì che l ne costa nia propi strambaries no a la fé y no à la mantenì.


LIES DAL SPORT A LIVEL DE GHERDËINA

Schiclub Gherdëina (cëla capitul “Sport da d’inviern)

Atletica Gherdëina
Dl 1992 ova n valgun jëuni y nia plu jëuni de Gherdëina abù la scumenciadiva de mëter su na lia de sauté da mont su y ajache i ova fat l ciamp dal sport “Mulin da Coi” nce de sauté sun pista (dantaldut per i plu pitli). Sota la sburdla dl trainer dl sport Josef Mussner dla cësa Helene, se ovi ancuntà de auril via per lauré ora n statut firmà dai 8 cumëmbri fundadëures. Danter chisc n fovel trëi de Sëlva: l prim presidënt Josef Mussner (ex atlet dl pudejé y sauté da mont su y urganisadëur de gares de pudejé y de sauté), Hugo Senoner da Dorives (che fajova gares de sauté) Martin Planker da Larjac (campion dl mond tla 24 ëura de pudejé a Pinzolo) y Franz Comploi da Tieja. L fin dl’Atletica Gherdëina fova de mëter adum atlec te na lia de sauté da mont su y sun l ciamp dal sport y de fé atletica sibe d’instà che d’inviern. Plu tert l ann 2000 an metù su la sezion dl’Atletica Gherdëina Running (maratones, sauté y nordic walking per la categuria seniores). Daujin al pratighé l’atletica oven nce fat ora de mëter a jì garejedes: garejedes sozieles tl ciamp dal sport Mulin da Coi, garejedes de sauté da mont su, l “Val Gardena Extrem” (ntant fat per 13 iedesc) y la “Val Gardena Ciasp” (garejeda y marcia cun la ciaspes ruveda ala nona edizion); per i jëuni l Gran Prix de atletica lesiera (che vën fat uni ann) y dan doi ani y Campionac talians de proves multiples per i jëuni. De bon resultac iel unì arjont cun i jëuni tla region y provinzia cun plu prim posc y pra i Campionac talians sun pista. Tl sauté da mont su ons nce abù cun Hugo Senoner da Dorives n campion dl mond tla categuria master. Ncueicundì conta l’Atletica Gherdëina Cassa Raiffeisen de Sëlva plu de 150 scric ite, la majera pert tol pert a garejedes cumpetitives y nia. Presidënc ie stac: Josef Mussner, Hugo Senoner, Silvio Piazza, Othmar Senoner, Lydia Kostner y Eveline Vinatzer.
La lia dl juech dal palé F.C. Gherdëina. L juech dal palé à sambën nce te Sëlva sciche bën sun dut l mond na gran lerch te nosta sozietà, nce sce la majera pert ie mé “tifosi“ y ne pratighea nia chësc juech a livel agonistich. Te nosc luech iel n ciamp reguler iluminà te Plan, nce sce al mumënt mpue melciafià y n grum de mutons che pratighea l sport dal palé te de plu scuadres amatorieles. L club dl juech dal palé de aldindancuëi ie uní metù su dl 1992 metan adum l club de Urtijëi y chël de Sëlva. L club da dant (A.C. Sëlva) fajova pea dai ani danter la 2a y la 3a categuria amatoriela. Dl 1992 canche duta doves la lies fova tumedes zeruch tla 3a categuria fovel ruvà l mumënt de se mëter adum per purvé de ruvé inò tla 2a categuria. Presidënt dla lia de Sëlva fova Roman Senoner da Dorives. L club ie pona stat bon bele tl prim ann de passé ala 2a categuria. L ann 1998 iel pona nce zapà ite l club da S. Cristina fajan nsci n sëul club dal palé a livel de valeda. Do vester stat dl 1998 tla 1a categuria iesen inò tumei zeruch y n ie ruvà dl 2003 tla ultima categuria. Da dedò iela inò jita suvier y l ann 2007 iesen inò ruvei tla 1a categuria. Presidënt ie al didancuei Ivo Malsiner de Urtijëi.

Alpin Golf Club Gherdëina
L sport dl golf univa bele pratigà te Gherdëina dan la segonda viera da n valgun osc y vel’fulestier. Ai tëmps dl fascism se n oven bele ntendù dl putenziel turistich che chësc sport pudova purté. Nsci ova nosc chemun bele tl “plann dl frabiché” fat l ann 1938, dat ncëria al tecnicher de udëi danora n ciamp dal golf. Per la ntraunides dla viera ne n’iel pona sambën suzedù nia de chësc viers y permò inò do l 1970 an scumencià a rujené de chësc. Riesc do l 1970 iel nce unì fat y purtà al’apruvazion dl Chemun de S. Cristina n proiet de n ciamp dal golf sun Pana, ma l ne n’ova nia giapà l sustëni politich che fova de bujën. Al didancuei ie chësc proiet, nce sce mudà, mo for atuel y na pitla grupa de osc y de apasciunei de golf se bat mo for per realisé l ciamp dal golf. Ntant iel stat ti ultimi ani plu scumenciadives per purté chësc sport te nosta val: l “driving range” y per curt tëmp nce n ciamp cun 6 bujes ntëur l restaurant Gerhard sun Piz Culac, n pitl ciamp de pratiga dan l hotel Alpenroyal per plu ani, na scumenciadiva per fé n ciamp a S. Piere dessot, n ciamp privat sun Juac. La sëula scumenciadiva che à abù y à mo for n cër suzes ie l “driving range” sun Piz Culac y da puec ani nce un dedite da Mulin da Coi a S. Cristina. L club de al didancuei ie unì metù su a livel de valeda dl 1987 (l prim  de Sudtirol a vester scrit ite tla FIG) y se prova dai ani de purté inant l’idea de fé n purtoi dal golf te Gherdëina y al mumënt ti stal do a n proiet per n ciamp dal golf sun Pana. I jugadëures muessa per ntant se cuntenté de jì oradecà a pratighé si sport. I cumëmbri atives dl club ie ntëur 60 cun mo 20 cumëmbri de sustëni).

Presidënc iel stat:
Gerhard Mussner de Paulin dal 1987 al 1990 y dal 1993 al 1997
Julius Prinoth dl Alpenroyal dal 1990 al 1992
Wilfried Moroder de Urtijëi dal 1998.

Club Rodes Gherdëina
L club Rodes Gherdëina ie uni metù su l ann 1975 cun a cë l cunesciù sportif Cav. David Senoner che bele dal 1955 metova a jì “l’ultima sfida” - gara de rodes sun i cater jëufs ntëur a Mëisules. Dan l 1975 messova i atlec dala roda che ulova fé pert a vel’garejeda oradecà se scrì ite a vel’club fulestier nsci al “Veloce Club” de Bulsan, al “Rosengarten” o al “Falken”. Dal 1994 à la lia dla rodes si sënta tla Cësa de Cultura a Urtijëi. L club à urganisà dl 1987 l “Campionat Talian da Mont”, y per plu ani l Tofeo 4 valedes, la “Sellaronda“ y ”l’ultima sfida” y nce la “Gardena Starbike”. De plu atlec dl club ie deventei campions dla Talia te de plu categuries amatorieles. Sce dl 1975 ova l club 30 cumëmbri pona nen iel al didancuei ntëur a 200. Al didancuei ie Guido Demetz de Col dala Pelda presidënt.

Freeride Club Gherdëina
Diesc maestri de schi de Sëlva cun la pascion per i sauc y l’acrobazies se ova metù adum dl 1999 tla grupa “Crazy Canucks” per fé desmustrazions urganisedes y purté dant “numeri artistics“ sun i schi. Merë te Sëlva iel unì fat danter l 1999 y l 2007 feter 80 shows ntan la defiledes cun i chentli y i ski-shows urganisei dala scoles de schi y dala lia per l turism. Dl 2006 ài mudà inuem te “Freeride Club Gherdëina”. L tleca lecurdé l cunesciù “Jump Contest” sun Plan de Gralba ala fin dla sajon da d’inviern y la manifestazions da d’instà ju per la furceles plëines de sasc de Saslonch, dla Tofanes y dla Trëi Pizes de Lavarëi. Nsci porti inant l cunzet inuvatif dla New School te Gherdëina y te Sudtirol, coche sorissea l presidënt da dant Dietmar Insam de Lambolt y chël da sën, Günther Perathoner da Linacia. L Freeride Club Gherdëina cumpëida ncueicundì ntëur a 35 cumëmbri y mëina inant nce n’atività agunistica purtan si cumëmbri a garejedes y manifestazions a livel provinziel, naziunel y nchinamei nternaziunel.

Eis Club Gherdëina
L Eis Club Gherdëina ie unì metù su dl 1968 coche sezion dl Hockey Club Gherdëina. L se à destacà da chësc deventan n club autonom dl 1977 cun a cë Toni Oberrauch de Urtijëi. Do che l ann 1999 iel smuià ju l palaz dala dlacia de Urtijëi à l Eis Club scumencià dl 2003 a purté ora si atività tl Stadio Pranives te Sëlva. L club à al didancuei passa 30 atletes y atlec y n grum de pitli mutons y mutans che vën docà. La majera campionëssa dl club ie sambën Carolina Kostner che à da mustré su resultac de marueia. Presidënta ie al didancuei Christina Demetz de S. Cristina.

Snowboard Gherdëina
Lia metuda su dl 2005 cun a cë Georg Rabanser. Dant fovela na sezion dl Schi Club Gherdëina y ala fin di ani 1990 iel stat per n valgun ani n club dal inuem “White Wolf”. L club à ntëur a 30 atlec che fej pea garejedes a livel naziunel y vel’un nce a livel nternaziunel.
L Iudo Club Gherdëina ie unì metù su dl 1977 da Oskar Insam y Helmuth Runggaldier do che i fova jic per plu de doi ani a Bulsan tla palestra dl Rainerum a mparé chësc sport, nfin ntlëuta nët nia cunesciù y nia tipich te nosc luech. Scumencià si atività ova l club te n ciulé pra l ciamp dal palé te Plan, passan pona tla palestra de S. Cristina y dal 1989 tla palestra dl stadio Pranives y dl ITC de Urtijëi. Presidënt dl Club ie stat dai prim tëmps incà for Oskar Insam de Lambolt y trainer Helmuth Runggaldier. L club possa mustré su resultac de marueia cun Ivan Peristi (vizecampion talian) y Ivo Pasolli (campion dla Talia) cun resultac nce a livel nternaziunel. Uni ann vëniel urganisà te Gherdëina nce n turnoi a livel nternaziunel. I atlec scric ite che pratighea l sport ie 80, de chisc nen iel 60 sota i 18 ani.

Lia dl Scioch Gherdëina
La Lia dl Scioch Gherdëina ie unida metuda su l ann 1959, ma permò dl 1983 ie n valgun jëuni de Sëlva zapei ite te chësc club ti dajan ite n sgors y na vitalità nueva. L club ie ruvà dl 1990/91 a vëncer l Campionat provinziel dla serie A, resultat che da dedò ie mo unì arjont plu iedesc. Alex Wild dla Pizzeria Sal Fëur ie nce stat per plu ani presidënt. Chësc club à nce purtà te nosta valeda manifestazions de livel aut y de gran campions dl scioch sciche Igor Efimov, Artur Jussupow y Rustam Kasimdzanov.

Parapendio Club Gherdëina
L Parapendio Club Gherdëina ie unì metù su dl 1987 cun a cë Andreas Comploj de Urtijëi. L club à metù su de plu recorc de destanza de jol y à nce venciù de plu gares a livel naziunel y nternaziunel. L club de parapënd Fly2, metù su dl 1998 ie nce na sezion dl Parapendio Club Gherdëina. Presidënt ie al didancuei Manuel Demetz.

Club Chidlé Gherdëina
L Club Chidlé ie te Gherdëina dal 1983 y à fat pea d’uni sort de turnoies, nsci l “Südtirol Cup“ y l campionat talian ruvan nfin tla serie A. L club dl chidlé porta ora si partides tla sëula chidladoia de Gherdëina che ie tl Zënter dal tennis te Sëlva.

Club Volley Gherdëina
L Club Volley Gherdëina ie unì metù su dl 1981 cun a cë Hugo Insam. Al didancuei à l club de plu scuadres nce per pitli. Presidënt ie Klaus Insam.

Lia de nudé (Schwimmclub)
Metuda su dl 2006 y do cater ani àla bele ntëur a 300 cumëmbri, la majera pert jëuni y jëunes. 15 cumëmbri fej chësc sport a livel agonistich.

Darts Club Gherdëina
Metù su dl 2002 cun a cë l presidënt Carlo Zanella à chësc sport nuef per nosta valeda bele urganisà n Campionat provinziel dl 2002 cun passa 600 jugadëures.

Grupa modelisc “Curnacins”
Lia metuda su dl 1996 cun passa 30 cumëmbri che se dà ju cun d’uni sort de pitli julieres sibe a motor che nce mé alianc. Presidënt ie Armin Runggaldier.

Lia di Cowboys de Gherdëina
N valgun apasciunei de “reining” che ie l sport de raité cun prezijion fajan fé al ciaval muvimënc particuleres che adrova scialdi training, à metù su dl 2004 la Lia di Cowboys de Gherdëina.

Lia de tré tl scies
Canche n fova tl lëur de fé l proiet per l stadio dal sport Pranives, fovel nce unì tenì cont de ti lascé na lerch per n local da tré tl scies. Nscila fovel unì njinià ite n local cun 8 linies da 10 metri a aria compressa. Te chëi ani nfati fovel de plu apasciunei de chësc sport che jiva suvënz a garejé y se ova nce metù adum te na scuadra. Per pudëi manejé chësc local jivel sën de bujën de mëter mpe na lia y nscila se oven ancuntà ai 28 de jené dl 1990 tl hotel Linder per ti dé vita ala “Lia de tré tl scies de Sëlva”. L regulamënt naziunel vëija danora che duta la lies de tré tl scies muessa fé pert dla UITS (Unione italiana tiro a segno) y l prim presidënt dla sezion de Sëlva fova Emil Mussner d’Arcangiul.
La lia ova riesc abinà adum truep cumëmbri che se ancuntova per se alené jan pona ora per Sudtirol y nce te d’autra regions a garejé. Dantaldut i atlec jëuni ova na gran pascion y purtova a cësa nce de biei resultac. L fova ora de chël nce atlec y atletes dl biathlon che se nuzova de chësta strutura per se perfeziuné tl stlupeté. Da lecurdé iel nce che l’atleta Yvonne Ponza, nstës cumëmbra dla Lia de tré tl scies de Sëlva, ova arjont tl tré ala scëiba l titul regiunel. L local ie daviert nce a fulestieres y dantaldut ntan i mënsc da d’instà vëniel cris su da truep apasciunei de chësc sport. Dl prim cunsëi fajovel pert Reinhold Nocker, Bruno Demetz, Emil Mussner, Luigi Ponza, Hans Geier y Sebastian Murer. Presidënc dla Lia de tré tl scies iel stat Emil Mussner, Luigi Ponza y atualmënter Simon Demetz.

Lia Pëiapësc de Gherdëina
L fova ai 4 de utober dl 1963, canche n tlap de apasciunei de pië pësc de Gherdëina se ova abinà per mëter su na lia di pëiapësc y per mëter ju n statut, per giapé dala Region Trentin-Sudtirol la lizënza per pië pësc tl Derjon. L statut dl “Sporfischerverein Gröden - Associazione pescatori sportivi della Val Gardena” fova unì sotscrit dal prim presidënt Ivo Demetz da Fëur y dai autri cumëmbri dl cunsëi ai 24 de utober dl 1963. La lia à 3 sezions per i trëi luesc de Gherdëina. La prima cunzescion dla region jiva dal 1967 nchin al 1981, depona univel dat la cunzescions dala Provinzia autonoma de Bulsan, l’ultima va dal ann 1999 nchin al 2013. Ti prims ani fovel dantaldut da cumbater per la rejons de pië pesc, davia che na familia privata ova giapà dl 1930 la rejons sun dut l Chemun de Ciastel. Sce l fova n iede l problem che l’eghes ne fova nia nëtes, ajache l univa smacà ite  maroca y autà ite i chegadoies ti ruves, depona iel al didancuei l majer problem che l vën cunzedù de pudëi auté l’ega per fé strom y ti pitli ruves per fé nëif.

Presidënc iel stat:
Ivo Demetz da Fëur, Ernst Rifesser dl ANRI, Edmund Dellago de Urtijëi, Erich Langgartner de Urtijëi, Roberto Avesani de Urtijëi, Hermann Keim de S. Cristina, Norbert Demetz da Ruacia dal 1999 al 2009, Vinzenz Schrott dal 2010 inant.
La pascion per pië pësc ie dessegur al didancuei mo for granda, tan che ti ultim diesc ani se à scrit ite ala lia na bela cumpëida de jëuni. De ndut iel ntëur a 50 cumëmbri.

Lia Broomball Gherdëina
La Lia Broomball Gherdëina à fat pea dl 2001 per l prim iede l campionat talian. Tl ultim ann 2008/09 à l Gherdëina nce venciù l campionat. Chësc sport vën fat dantaldut da ex jugadëures de hockey. Trainadëur ie Ivo Insam dl Galina y presidënt Werner Insam.